PAS - LT Victor Jinga

PARTEA I – CONTEXTUL

I.1. DATELE GENERALE ALE INSTITUȚIEI

Denumirea: LICEUL TEHNOLOGIC VICTOR JINGA

Adresa: Aleea Episcop Popeea nr. 20, 505600, Săcele, județul Brașov

CIF: 29385959

Telefon: 0368003085

Fax: 0368461100

E-mail: [email protected]

Reprezentant legal: prof. Florin BILAN – Director

Telefon: 0741 974 744

E-mail: [email protected]

I.2. SCURT ISTORIC

Format în anul 2009 prin comasarea Grupului Școlar Industrial Victor Jinga Săcele cu Grupul Școlar de Construcții-Montaj Săcele, LICEUL TEHNOLOGIC VICTOR JINGA are o istorie ce se suprapune peste istoria localității. Astfel, ea a luat ființă în anul 1871 ca „școală de meserii”, funcționând apoi pe rând ca „Gimnaziu civil”, „Gimnaziul Comercial” (din 1938) și „Şcoală medie de construcţii civile şi industriale” (începând cu 1948)[1]. Specializările oferite s-au circumscris domeniului construcțiilor și, în ultimii ani, prelucrarea lemnului.

Începuturile Liceului Victor Jinga datează din 17 septembrie 1948, sub denumirea de Şcoala Profesională Electrotehnică Brașov, fiind mutată la Săcele în 1951 pentru a funcționa în proximitatea proaspăt înființatei uzine Electroprecizia (de fapt este vorba de noul nume purtat de întreprinderea PREROM care, odată cu naționalizarea, avea să fie și ea mutată din Brașov pe actualul amplasament). Din anul 1957 preia actualul local, devenind Şcoala Profesională Electroprecizia, și va evolua în anii comunismului în ritm cu dezvoltarea industrială și urbană a localității, fiind declarat Grup Școlar Industrial în 16 septembrie 1974[2]. Având scopul de a furniza resurse umane uzinei Electroprecizia, sub a cărei tutelă a și funcționat în anii `80, liceul a a oferit calificări în domeniile electrotehnică şi mecanică, în meserii precum electrician, bobinator, strungar, frezor, lăcătuș mecanic etc. Schimbările politice și economice post-decembriste au deschis noi perspective școlii, astfel că paleta specializărilor oferite s-a lărgit considerabil, fiind incluse și specializări precum informatică, economie şi turism, existând la un moment dat chiar și grădiniţă si şcoală primară de tip Waldorf. Schimbarea denumirii s-a petrecut pe fundalul restrângerii activității uzinei Electroprecizia și a scăderii intensității colaborării și a tendinței generale de acordare a unor denumiri de personalități locale remarcabile. Astfel, începând cu anul 2002, școala poartă numele economistului Victor Jinga, profesor universitar doctor şi rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale din Cluj (1942 – 1945). De menționat este faptul că în anul 2003 şcoala a fost integrată ca şcoală de aplicaţie în programul PHARE 2001, Coeziune Economică şi Socială, fiind realizate investiții de 815.369, 18 EURO în vederea reabilitării atelierelor școală și dotarea acestora cu echipamente performante.

Evoluțiile economice și, în special, demografice din ultimul deceniu au afectat învățământul săcelean și în mod direct cele două grupuri școlare industriale, astfel că în urma diminuării efectivelor de elevi și a scăderii performanțelor, autoritățile școlare au decis în anul 2009 comasarea celor două unități sub titulatura de Grup Şcolar Victor Jinga. Din anul şcolar 2012- 2013 instituția poartă numele de Liceul Tehnologic Victor Jinga.

I.3. VIZIUNEA

Liceul Tehnologic Victor Jinga este o instituție de educație și formare profesională ce furnizează cursuri pentru aproape toate ciclurile și formele de învățământ preuniversitar – gimnaziu, școală profesională, liceu tehnologic (zi și seral) și școală postliceală – atât pentru populația municipiului Săcele, cât și pentru absolvenții de gimnaziu din comuna Tărlungeni și satele componente (Cărpiniș, Purcăreni și Zizin). Având în vedere localizarea liceului în proximitatea cartierului Gârcini – o zonă urbană defavorizată[3] – precum și faptul că în comuna Tărlungeni 39% din populație este reprezentată de etnia romă[4], marea majoritate a elevilor provin din grupuri sociale vulnerabile fapt ce conferă caracteristici speciale procesului didactic și, deci, concentrarea eforturilor instituției către împlinirea nevoilor de bază ale elevilor școlii. Astfel, pe termen lung, Liceul Tehnologic Victor Jinga își propune să concretizeze următoarea viziune:

INTEGRAREA SOCIO-ECONOMICĂ A TUTUROR ELEVILOR ȘCOLII

Indiferent dacă elevii școlii vor alege să urmeze doar cursurile de nivel secundar superior – școală profesională și liceu – sau vor prefera asigurarea unei continuități în educație și formare profesională – de la gimnaziu și până la obținerea unui certificat de competențe profesionale, respectiv diplomă de bacalaureat – corpul profesoral și personalul nedidactic al școlii îi vor sprijini în eforturile lor de maturizare și construire a unui parcurs personal și profesional care să corespundă profilului psihologic și performanțelor fiecăruia.

I.4. MISIUNEA INSTITUŢIEI

Misiunea şcolii este de a oferi copiiilor și tinerilor din municipiul Săcele și comuna Tărlungeni cadrul instituțional adecvat nevoilor de educație și formare profesională specifice fiecăruia dintre ei astfel încât să obțină abilitățile și competențele necesare integrării lor sociale și economice. În acest sens, elevii sunt formaţi pe plan cognitiv și profesional pentru obținerea performanțelor solicitate de piața muncii, în paralel cu dezvoltarea deprinderilor de autonomie personală și a sentimentelor de toleranță, spirit de echipă și responsabilitate pe care le vor manifesta în comunitatea din care fac parte.

I.5. PROFILUL INSTITUȚIEI

Liceul Tehnologic Victor Jinga este situat în municipiul Săcele, județul Braşov, în aria de dezvoltare urbană Codlea-Ghimbav-Brașov-Săcele a zonei metropolitane Brașov. Amplasată în extremitatea estică a localității, în apropierea zonei urbane marginalizate Gârcini și a comunei Tărlungeni, instituția deservește deopotrivă absolvenții de gimnaziu din municipiul Săcele și comuna Tărlungeni care doresc să urmeze cursurile liceului tehnologic sau pe cele ale școlii profesionale precum și copiilor care din cartierul Gârcini care aleg să urmeze cursurile gimnaziale în afara comunității defavorizate din Gârcini.

Elevii școlii provin în special din școlile generale din apropiere – Școala Gimnazială nr. 5 din cartierul Gârcini și Școala Gimnazială nr. 4 „Frații Popeea” – și, într-o măsură mult mai mică din celelalte școli săcelene și din Tărlungeni. Pentru elevii din comuna Tărlungeni (inclusiv satele componente) cursurile se desfășoară în incinta școlii gimnaziale Tărlungeni și a unității arondate ei din satul Zizin. În ceea ce privește cursurile liceului seral, elevii – adulți, mare majoritate fiind încadrați pe piața muncii – provin atât din municipiul Săcele și comuna Tărlungeni cât și din municipiul Brașov.

Profilul instituțional este dat deopotrivă de beneficiarii direcți ai serviciilor educaționale și de formare profesională inițială pe care școala le oferă (elevii) precum și de structura organizațională. Astfel, marea majoritate a elevilor provin din medii marginalizate, vulnerabile, în care educația nu este valorizată, iar școala nu reprezintă un partener de dialog cu familia. Elevii nu posedă abilități și competențe cheie, astfel că parcurgerea programei școlare este anevoioasă și cu rezultate nesatisfăcătoare. În plus, rata absenteismului este ridicată și, pe cale de consecință, riscul abandonului școlar este foarte mare. Cei care urmează cursurile liceului seral sunt adulți (cu sau fără familii), în mare majoritate având un loc de muncă ce le solicită atât efortul cât și prezența fizică. Drept urmare, oricât ar fi de doritori și conștienți de importanța completării studiilor liceale, ca urmare a mediului socio-economic, prezența acestora la cursuri se face pe fondul unei oboseli exagerate, abandonul școlar ridicat, iar rezultatele celor care ajung în fața examenului de bacalaureat sunt slabe.

În ceea ce privește structura organizației aceasta este următoarea:

Şcoală gimnazială (4 ani): clasele V-VIII;
Liceu filieră tehnologică – ruta directă:
Nivelul I (2ani-ani): clasele IX-X (cursuri de zi și seral);
Nivelul II (2ani- ani): clasele XI-XII (cursuri de zi), respectiv clasa a XIII-a (cursuri seral);
Invatamant profesional (3 ani): clasele IX– XI;
Şcoală postliceală de stat (2 ani): anii I-II.

Pe parcursul anului școlar 2016-2017 această structură a fost completată cu clase după cum urmează:

Şcoală gimnazială (clasele a V-a și a VI-a);
Liceu filieră tehnologică – ruta directă:
Nivelul I (ani): clasa a IX-a (cursuri seral);
Nivelul II ( ani): clasele a XI-a și a XII-a (cursuri de zi), respectiv clasa a XIII-a (cursuri seral);
Invatamant profesional (3 ani): clasele IX– XI;
Şcoala postliceală de stat (2 ani).

La începutul anului școlar 2016-2017 era înscriși în evidențele instituției 632 de elevi, repartizați astfel: 50 – gimnaziu; 26 – liceu cursuri de zi; 103 – liceu cursuri serale; 409 – școală profesională; 44 – școală postliceală.

Oferta școlară propusă comunităților locale vizate de instituție este corelată cu structura existentă și cu resursele umane și materiale disponibile. Astfel, pentru anul școlar 2017-2018 oferta se prezintă astfel:

Şcoală gimnazială: 11 clase

Clasa	Număr clase
V	1
VI	3
VII	4
VIII	3

Liceu filieră tehnologică – ruta directă: 8 clase

Clasa	Forma de învăţământ	Profil	Specializare / domeniul	Număr clase
IX	Seral	TEHNIC	Mecanică	1
X	Seral	TEHNIC	Mecanică	1
XI	Seral	SERVICII	Economic	1
XII	Zi	SERVICII	Comerț	1
	Seral	TEHNIC	Fabricarea produselor din lemn	1
	Seral	SERVICII	Economic	1
XIII	Seral	SERVICII	Comerț	1
XIII	Seral	TEHNIC	Construcţii instalaţii şi lucrări publice	1

Invatamant profesional: 17 clase

Clasa	Domeniul de pregătire	Calificarea profesională	Număr clase
IX	Comerţ	Comerciant vânzător	1
	Electric	Confecţioner produse electrotehnice / Tinichigiu vopsitor auto	0,5 + 0,5
	Mecanică *	Sudor / Turnător / Operator maşini cu comandă numerică	0,33 + 0,33 + 0,33
	Construcţii instalaţii şi lucrări publice	Constructor structuri monolite / Instalator instalaţii tehnico sanitare şi de gaze	0,5 + 0,5
	Construcţii instalaţii şi lucrări publice	Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar	1
	Fabricarea produselor din lemn	Tâmplar universal	1
X	Comerț	Comerciant vânzător	1
	Electric	Confecționer produse electrotehnice	1
	Mecanic	Tinichigiu vopsitor auto / Sudor	0,5 + 0,5
	Mecanic	Strungar	1
	Construcții instalații și lucrări publice	Instalator instalații tehnico sanitare și de gaze / Instalator instalații de încălzire centrală	0,5 + 0,5
	Construcții instalații și lucrări publice	Constructor structuri monolite / Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar	1
XI	Comerț	Comerciant vânzător	1
	Electric	Confecționer produse electrotehnice	1
	Mecanic	Tinichigiu vopsitor auto / Sudor	0,5 + 0,5
	Construcții instalații și lucrări publice	Constructor structuri monolite / Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar	0,5 + 0,5
	Fabricarea produselor din lemn	Tâmplar universal	1

* Clasa de profil mecanic, cu grupe de specializări diferite (sudor / turnător / operator maşini cu comandă numerică) este propusă în colaborare cu agenții economici parteneri în sistem dual. Agenții economici implicați în această colaborare sunt: S.C. Raptronic Process Engineering S.R.L., S.C. Dewulf S.R.L. și S.C. Electroprecizia Electrical Motors S.R.L.

Şcoală postliceală:

Anul	Forma de învăţământ	Domeniul	Calificarea profesională	Număr clase
I	Seral	ECONOMIC	Asistent de gestiune	1
II	Seral	ECONOMIC	Asistent de gestiune	1

Pornind de la prognozele demografice și economice și planurile de dezvoltare locală, regională şi naţională și având în vedere și dinamismul pe care îl manifestă economia și piața muncii, școala este pregătită să-și diversifice oferta școlară în concordanță cu nevoile mediului de afaceri local și județean și în strânsă colaborare cu acesta.

Pentru școlarizarea tuturor elevilor, instituția are la dispoziție o suprafață de aproximativ 5 ha situată lângă Platforma Electroprecizia ce are aspectul unui campus, cuprinzând 7 corpuri de clădire (săli de clasă, laboratoare și ateliere școlare, centru de documentare și informare, sală de sport), 2 terenuri de sport şi spaţiu verde generos. De asemenea, în baza Contractului de parteneriat încheiat în cadrul Consorțiului școlar „Curcubeul Tărlungului”, la dispoziția școlii se află și corpurile de clădire aparținând Școlii Gimnaziale Tărlungeni și unității ei arondate din satul Zizin pentru organizarea procesului didactic pentru absolevnții de gimnaziu din aceste comunități.

I.6. ANALIZA REZULTATELOR ȘCOLARE (2015-2016)

În general rezultatele școlare obținute de elevi sunt o oglindă fidelă a activității cadrelor didactice și a managementului instituțional. Având în vedere însă contextul socio-economic în care își desfășoară activitatea profesorii Liceului Victor Jinga, aceste rezultate trebuie raportate la nivelul inițial deținut de elevi la intrarea în școală. De cele mai multe ori aceștia nu posedă abilitățile și competențele cheie minimale care să le permită parcurgerea într-un ritm optim și cu rezultate satisfăcătoare a programelor școlare, astfel că profesorii sunt nevoiți să aloce timp și efort suplimentar obținerii acestor minime competențe.

Dincolo de aceste condiționalități cărora școala trebuie să le facă față, rezultatele obținute în anul școlar 2015-2016 sunt următoarele:

	Gimnaziu	Liceu zi	Liceu seral	Invatamant profesional	Școală postliceală
Număr elevi corigenți	8	8	13	23	12
Număr elevi cu situația școlară neîncheiată	2	0	0	61	0
Număr elevi exmatriculați	0	20	47	13	30
Abandon școlar	0	1	0	2	0
Procentul de promovare (după susținerea examenelor de corigențe)	95%	58%	56%	54%	56%

Procentele de promovare la finalul anului școlar, deci după susținerea examenelor de corigențe sunt extrem de mici. Exceptând clasele de gimnaziu, nici una dintre formele din învățământul secundar superior nu înregistrează performanțe acceptabile, procentuale variind între 54% și 58%. Aceste date arată nivelul extrem de scăzut al elevilor școlii și faptul că ei nu dețin competențe cheie minime pentru parcurgerea în condiții normale a programelor școlare. Plecând de la aceste situații, rezultatele obținute la finalul ciclului de școlarizare nu mai constituie surprize. Astfel, la examenul de bacalaureat din anul 2016, dintre cei 28 de absolvenți ai clasei a XII-a, respectiv a XIII-a seral, numai 3 s-au înscris la examen, iar dintre aceștia unul singur a obținut media de trecere. Din nou, cei 25 de elevi care au decis să nu se înscrie la bacalaureat demonstrează nu numai nivelul extrem de scăzut de pregătire al acestora, ci și faptul că aceștia sunt conștienți de acest handicap.

În ceea ce privește performanțele profesionale – reflectate în atestatele de profesionale atât pentru absolvenții de liceu, cât și pentru cei ai invatamantului profesional – situația se prezintă astfel:

	Număr absolvenți clase terminale	Număr absolvenți înscriși la examenul de atestat profesional	Număr elevi care au obținut certificatul de atestare profesională
Invatamant profesional	30	25	25
Liceu	28	12	11
Școală postliceală	21	8	8

Poate surprinzător, raportat la rezultatele școlare generale, procentul celor înscriși la examen care obțin certificarea profesională este de 100%, în cazul școlii profesionale și al școlii postliceale, și de 91,66%, în cazul liceului tehnologic. Aceste rezultate se explică și prin nivelul redus de complexitate al acestor examene precum și prin faptul că fiind vorba și de probe practice, respectiv mici proiecte realizate sub îndrumarea profesorilor de la clasă, acestea sunt mai ușor de realizat.

În ceea ce privește inserția pe piața muncii, datele culese de serviciul secretariat arată că majoritatea absolvenților ce obțin certificatul profesional reușesc să se angajeze în domeniul de calificare absolvit. Astfel, pentru promoția 2016, procentele sunt de 100% pentru absolvenții de invatamant profesional și scoala postliceală, respectiv 81,82% pentru cei de liceu. Întrucât nu există date despre evoluția absolvenților care nu au obținut acest certificat nu se poate estima un procent global realist privind inserția pe piața muncii a tuturor absolvenților din promoție.

Privind în ansamblu rezultatele școlare din ultimul an școlar se desprinde următoarea concluzie: Liceul Tehhnologic Victor Jinga este o destinație aproape exclusivă a elevilor proveniți din medii defavorizate, atât din zona urbană marginalizată Gârcini, Săcele, cât și din comunitățile de rromi din Tărlungeni, respectiv Zizin, fapt ce face ca actul didactic să fie extrem de dificil, centrat în special pe menținerea acestor elevi – pentru care absenteismul și abandonul școlar sunt cele mai la îndemână opțiuni – în mediul școlar și recuperarea decalajelor serioase pe care aceștia le manifestă față de minimul de competențe cheie vizate de curricumul școlar.

I.7. CONTEXTUL NAŢIONAL, REGIONAL ŞI LOCAL

Dezvoltarea instituțională a Liceului Tehnologic Victor Jinga, precum și direcțiile strategice de acțiune care să susțină acest demers trebuie definite luând în considerare inclusiv evoluția și tendințele specifice care se manifestă la nivelul învățământului preuniversitar în România dar și la nivelul Regiunii Centru și a Județului Brașov. De asemenea, se impune o corelare a obiectivelor și a intervențiilor identificate la nivel instituțional cu documentele strategice care stabilesc direcțiile de dezvoltare a sistemului educațional la toate aceste niveluri.

I.7.1. Situația actuală a învățământului gimnazial, liceal și postliceal

Context național

Un prim indicator relevant cu privire la situația sistemului național de învățământ este reprezentat de participarea școlară. Astfel, în intervalul 2010-2015, se constată o scădere constantă a numărului de elevi cuprinși în sistemul național de învățămînt[5], situație relevată în graficul următor:

Această situație reprezintă o consecință directă a evoluțiilor demografice, în condițiile în care în România, rata brută a natalității a scăzut în ultimii ani, situându-se sub nivelul valorii indicatorului la nivel UE (în 2014, 8,3% în România și 10,2% în UE). Cele mai importante scăderi ale numărului de elevi au afectat, alături de învățămîntul preșcolar, nivelurile gimnazial și cel liceal, evoluție relevantă având în vedere profilul Liceului Tehnologic Victor Jinga. Pe de altă parte, cele mai importante creșteri ale efectivelor de elevi s-au remarcat la nivelul învățământului postliceal.

O prezentare detaliată a evoluției numărului de elevi pe niveluri de studii[6], raportate la profilul și oferta educațională a Liceului Tehnologic Victor Jinga, este prezentată în tabelul următor:

Nivelul de învățământ	2009/2010	2010/2011	2011/2012	2012/2013	2013/2014	2014/2015
Gimnazial de masă	873997	862588	819280	812241	800507	778663
Liceu	835343	864271	886521	829517	774335	726403
Profesional / SAM	115432	54531	12382	19732	26484	50788
Postliceal	62538	69928	79396	92784	102555	105557

Evoluția numărului de elevi, anterior prezentată, influențează parțial și situația efectivelor de personal din învățământul preuniversitar. Astfel, în anul școlar 2014/2015, numărul angajaților din învățământul preuniversitar a înregistrat o ușoară scădere în comparație cu anul precedent, care s-a făcut resimțită mai ales la nivelul personalului didactic. Corelat cu tendințele efectivelor de elevi, cele mai importante scăderi de personal s-au înregistrat: în învățământul primar și gimnazial (aproape 2.800 persoane) și în liceu (aproximativ 1.400 de persoane). De asemenea, se constată o scădere a ponderii personalului didactic calificat, în special la nivelul învățămîntului gimnazial. În ceea ce privește rata brută de cuprindere școlară, indicator care prezintă gradul de participare la educație a unei anumite categorii de vârstă, acesta a fost la nivelul anului școlar 2014/2015, conform raportului anterior citat, de 78,1% (ca raport din populația de 3-21 ani).

La nivelul învățământului gimnazial, acest indicator s-a cifrat la nivelul anului școlar 2014/2015 peste 91%, cu precizarea că se observă diferențe semnificative între mediul urban și mediul rural. În ceea ce privește valoarea ratei brute de cuprindere a populației de 15-18 ani în învățământul secundar superior, acesta a fost în anul școlar 2014-2015 de 90%, în ușoară scădere față de anul anterior. Măsurile de politici educaționale de la acest nivel de studiu (desființarea Scolilor de Arte si Meserii în anul școlar 2009/2010, și, ulterior, reintroducerea acestora sub forma invatamantului profesional) au determinat schimbări importante ale valorilor acestui indicator în ultimii ani. În învățământul secundar superior, liceul continuă să aibă cea mai mare rată brută de cuprindere, de 84,1% în 2014/2015. Relevant pentru profilul și oferta educațională a Liceului Tehnologic Victor Jinga, rata brută de cuprindere în filiera tehnologică a liceului la nivel național a crescut în intervalul 2009-2011 (de la 45,5% la 53%), după care a început să scadă, ajungând la 38,9% în anul școlar 2014/2015. De asemenea, rata brută de cuprindere în învățământul profesional și tehnic (liceu tehnologic și învățământ profesional) s-a redus constant de-a lungul intervalului analizat, ajungând de la 61,3% în 2009/2010, la 44,8% în 2014/2015. În cazul învățămîntului postliceal, rata înregistrează o creștere constantă, de la valoarea de 6,1% în 2009/2010, la 16,2% în 2014/2015, în condițiile în care această rută devine din ce în ce mai atractivă, datorită creșterii ponderii absolvenților de liceu fără bacalaureat în ultimii ani[7].

Rata abandonului școlar în sistemul national de învățământ reprezintă de asemenea un indicator deosebit de important în condițiile în care și Liceul Tehnologic Victor Jinga se confruntă cu necesitatea identificării unor soluții eficiente pentru gestionarea acestui fenomen.

Astfel, conform datelor disponibile în cadrul Raportului privind starea învățământului preuniversitar în România, în anul școlar 2013/2014, rata abandonului școlar a crescut ușor în comparație cu anul școlar anterior. O evoluție a acestui indicator pe nivelurile de studii de interes pentru Liceul Tehnologic Victor Jinga este prezentată în tabelul următor:

Nivelul de învățământ	2009/2010	2010/2011	2011/2012	2012/2013	2013/2014
Gimnazial de masă	1,7	2	1,9	1,7	1,8
Liceu	2,2	3,2	3,8	2,8	2,8
Profesional	8,6	19,8	30,4	7,9	4,3
Postliceal	5,5	5,5	6,1	8,9	7,9

Astfel, în învățământul gimnazial se înregistrează o ușoară creștere a ratei abandonului școlar, cu diferență semnificativă pe medii de rezidență de 0,6 % în defavoarea mediului rural. Datele evidențiază faptul că rata cea mai ridicată a abandonului se înregistrează la începutul ciclului de școlaritate, respectiv în clasa a V-a. De asemenea, la nivel gimnazial, ratele abandonului sunt mai crescute pe fiecare clasă, decât cele înregistrate în ciclul primar.

La nivelul învățământului liceal, rata abandonului a înregistrat o creștere abruptă odată cu desființarea scolilor de arte si meserii (la un procent de 3,8% în perioada 2009-2011), urmată de o redresare parțială odată cu reînființarea invatamantului profesional la 2,8% în anul școlar 2013-2014. Pe filiere de formare, în cadrul învățământului liceal, rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la nivelul filierei vocaționale – 0,1%, în timp ce filiera tehnologică este cea mai afectată, cu un procent de 4,2% în anul școlar 2013-2014. Conform aspectelor anterior prezentate, în cazul învățămîntului profesional, după o valoare record a acestui indicator de 30,4% în anul 2011-2012, odată cu reintroducerea acestei forme de învățămînt, rata abandonului scade, ajungând la 7,9% în 2012/2013 și la 4,3% în 2013/2014.

În cazul învățământului postliceal, după o evoluție constant pozitivă în intervalul 2009-2013, se remarcă o reducere a recurenței acestui fenomen[8].

În ceea ce privește performanțele școlare înregistrate la nivelul sistemului educațional național, concluzii semnificative sunt generate de valorile următorilor indicatori:

Rata de absolvire a învățămîntului gimnazial se menține la un nivel constant în intervalul 2011-2014, un procent de 83,7% dintre copiii care au împlinit 15 ani în 2014 absolvind clasa a VIII-a. Valoarea relativ redusă a indicatorului demonstrează impactul semnificativ pe care îl generează în continuare fenomenul abandonului școlar și confirmă decajalele existente între România și alte state din Uniunea Europeană în ceea ce privește speranța de viață școlară (13,4 ani în România, în anul școlar 2014/2015, față de 17,6 ani, media calculată la nivelul UE în 2012)
Ponderea de promovare a elevilor la evaluarea națională de la clasa a VIII-a, înregistrează o creștere cu peste opt puncte procentuale în anul 2015 comparativ cu anul școlar anterior, până la valoarea de 79,4%. Totuși, se remarcă faptul că nu se înregistrează evoluții semnificative în privința scorului mediu național, care crește doar cu un procent de 0,19% la 56% în anul 2015, față de 7,37 în anul 2014.
Rata de absolvire a învățămîntului liceal, cu și fără examen de bacalaureat, înregistrează în anul școlar 2013/2014 o reducere semnificativă față de anul precent, determinată și de scăderea ratei de participare la examen a absolvenților din anul curent. Astfel, în anul 2013/2014, numai 81% dintre elevii de 18 ani au absolvit liceul, față de un procent de 90,6% în anul precedent.
Rata de promovare a examenului de bacalaureat din numărul total al celor prezentați, a înregistrat în ultimii ani creșteri semnificative. Astfel, în anul școlar 2014/2015, s-a înregistrat o creștere la 69%, comparativ cu 62,6% în 2013/2014, creștere care s-a făcut remarcată atât în privința ratei de promovabilitate a absolvenților din seria curentă cât și cea a absolvenților din anii trecuț Aceste creșteri sunt ponderate însă de faptul că un număr din ce în ce mai mare din elevii de clasa a XII-a optează pentru neînscrierea la examenul de bacalaureat. Astfel, se observă faptul că doi din zece absolvenți de liceu nu se înscriu la bacalaureat (în anul 2013/2014 se înregistrează cea mai scăzută rată de participare, peste 20% dintre absolvenții de liceu neprezentându-se la examen), iar trei din zece absolvenți care se prezintă la examen nu îl promovează.

Evaluarea situației educației și formării profesionale din România din perpectiva îndeplinirii indicatorilor din Strategia Europa 2020 generează următoarele concluzii:

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație înregistrează o scădere constantă, deși puțin semnificativă, de la 19,3% în 2010 la 18,1% în 2014, în condițiile în care ținta stabilită prin Planul Național de Referință pentru 2020 este de 11,3%. În acest context, trebuie remarcat și faptul că decalajul dintre România și media țărilor europene s-a accentuat în ultimii ani, de la 1,3 puncte procentuale în 2008, la 6,9 puncte procentuale în 2014.
În ceea ce privește competențele de bază, conform OECD (PISA 2006, 2009, 2012), România se află printre țările cu scorurile cele mai slabe din UE, înregistrate de elevii de 15 ani la testările internaționale cu privire la competențe de scris și lectură, matematică și științ La PISA 2012 citire și lectură, aproape patru din zece elevi (37,3% ) se situează sub nivelul 2 de performare la testarea internațională, cu mult peste media UE-25 (17,8%). România înregistrează scoruri similare și la matematică ( în 2012, patru din 10 elevi români -40,8% au obținut scoruri foarte slabe la matematică, comparativ cu media la nivel UE de 22,1%) și științe. Cu toate acestea, în comparație cu PISA 2000, România este una dintre țările UE cu cea mai importantă îmbunătățire a rezultatelor la PISA 2012.
În ceea ce privește competențele digitale, în 2011 România înregistra cea mai mare pondere, din UE a populației cu vârste între 16-74 de ani care nu deținea abilități de utilizare a unui calculator (61 %)[9].
Se remarcă în continuare impactul redus al serviciilor de orientare în carieră adresate elevilor de gimnaziu, care ar putea contribui la informarea și conștientizarea abilităților native ale acestora
Rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, cunoaște o evoluție descrescătoare. Astfel, în cazul absolvenților de învățământ secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2014 a fost de 57,2%, faţă de 69,1% în 2009;
în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2014, de 65,7% față de media europeană de 69,2%, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020[10].

Context regional

Și la nivelul Regiunii Centru, ca de altfel la nivel național, evoluțiile demografice din ultimii ani influențează semnificativ situația numărului de elevi înscriși în învățământul preuniversitar. Astfel, conform graficului următor[11], după o revenire parțială a acestui indicator în anul școlar 2012/2013, populația școlară se înscrie timp patru ani într-un trend constant descrescător.

O prezentare detaliată a evoluției numărului de elevi în Regiunea Centru, pe niveluri de studii[12], raportate la profilul și oferta educațională a Liceului Tehnologic Victor Jinga, este prezentată în tabelul următor:

Nivelul de învățământ	2011	2012	2013	2014	2015
Gimnazial	95113	94808	93686	92516	91682
Liceal	97341	90243	84229	76782	71331
Profesional	1640	3073	4587	8968	11507
Postliceal și de maiștri	8788	9951	10494	9992	9320

Valorile înscrise în tabelul anterior respectă în general tendințele relevate la nivel național în privința reducerii constante a numărului de elevi înscriși. Se observă o tendință interesantă, generată de reintroducerea învățămîntului profesional care a generat începând din anul 2013 o creștere semnificativă a numărului de elevi înscriși la această formă de învățământ, în detrimentul liceului, care a înregistrat cea mai accelerată scădere din acest punct de vedere.

Efectivul de cadre didactice înregistrează parțial o evoluție similară cu cea a numărului de elevi înscriși în sistemul de învățămînt din Regiunea Centru. Se înregistrează scăderi în cazul învățământului gimnazial (de 9 procente în 2015 față de 2016) și al celui profesional. În schimb, în cazul nivelului liceal, numărul cadrelor didactice se menține constant, ceea ce corelat, cu scăderea efectivelor de elevi din acest ciclu, generează o tendință de reducere a numărului de elevi ce revin unui profesor.

În ceea ce privește gradul de cuprindere în învățământ la nivel regional, în cazul grupei de vârstă 11-14 ani (corespunzătoare ciclului gimnazial), indicatorul înregistrează o scădere lentă dar constantă în ultimii 5 ani, de la 93,1% în 2011 la 90,4% în 2015, însă se înscrie în valorile înregistrate pe plan național. O situație îngrijorătoare se face însă remarcată la nivelul grupei de vârstă 15-18 ani, unde valoarea acestui indicator înregistrează în același interval o reducere de 6 procente, la 78,2% în 2015[13], mult inferioară valorii naționale a acestui indicator, de 90%.

Fenomenul abandonului școlar afectează semnificativ și activitatea educațională desfășurată la nivel preuniversitar la nivelul Regiunii Centru. Astfel, la nivel gimnazial, procentul abandonului școlar se situa în anul 2015 la 3,1% (în creștere de la 2,3% în 2010), mult superior mediei naționale de 1,8%, ceea ce demonstrează accentuarea unui fenomen și necesitatea adoptării unor măsuri adaptate la caracteristicile și evoluția socio-economică și demografică a regiunii. Dacă în cazul învățămîntului profesional, recurența abandonului școlar se înscrie în tendințele naționale, în cazul liceului și a învățămîntului postliceal se înregistrează, ca și în cazul gimnaziului, ponderi semnificativ mai ridicate față de cele naționale. Astfel, numai în cazul învățămîntului postliceal, ponderea abandonului școlar a fost în 2015 de 12,3%, față de 7,9% la nivel național. Se remarcă și în acest context o diferențiere între mediile de rezidență, cu o manifestare mai accentuată a abandonului în comunitățile rurale și cele defavorizate.

În ceea ce privește performanțele înregistrate de sistemul educațional din regiunea Centru din perspectiva promovabilității la examenele de capacitate și examenul de bacalaureat, situația se prezintă astfel:

în cazul ratei de promovare a evaluării naționale EN VIII 2014 și 2015, media regională a fost de 71,5% în anul 2014, respectiv 80,41% în 2015, situându-se în amândoi anii studiați peste media națională (de 71,1% în 2014 și 79,4% în 2015). Evoluția pozitivă a acestor rezultate se înscrise de asemenea în tendința înregistrată la nivel naț În anul 2015, cele mai bune rezultate au fost obținute la nivelul județelelor Sibiu (cu 84,9%), Covasna (83,7) și Brașov (81,4%), în timp ce județul Harghita se situează la finalul clasamentului cu 73,6%
în ceea ce privește rata de promovare a examenului de bacalaureat, aceasta a fost în anul 2014, în Regiunea Centru, de 65,61%, peste media națională de 62,6%; în anul 2015, față de media națională de 69%, rata de promovabilitate la nivel regional s-a situat la valoarea de 73,13%. Județele cu cele mai bune rezultate au fost Brașov, cu 78,4% și Alba, cu 78,3%, în timp ce Harghita se menține pe ultima poziție cu 63%[14].

În ceea ce privește infrastructura educațională, după o scădere semnificativă a numărului de instituții de învățămînt în 2011 față de 2010 ca urmare a desființării a 53 de unități datorită reducerii numărului de copii, în special în mediul rural și a desființării școlilor profesionale, valoarea acestui indicator se stabilizează în perioada 2014-2015. Mai mult, ca o situație particulară, în cazul județului Brașov, se face remarcată o creștere a numărului liceelor, de la 42 în 2013, la 44 în 2015[15]. În aceste condiții, se poate aprecia că în prezent, la nivelul Regiunii Centru, infrastructura de învățământ este bine dezvoltată, cu cele mai multe unități preșcolare, școlare și de învățământ superior înregistrate în județele Brașov, Mureș și Sibiu, la polul opus situându-se județele Covasna și Harghita[16].

Atât la nivelul Regiunii Centru cât și la nivel național există diferențe foarte mari între învățământul din mediul urban și cel rural. Față de mediul rural, infrastructura de învățământ din mediul urban este mai bine dezvoltată, elevii având acces la educație și informație de calitate. Atât în mediul urban cât și rural, la nivelul Regiunii Centru există foarte multe unități școlare care necesită reabilitări, dotări sau modernizări, infrastructura educațională deficitară afectând calitatea actului educational.

Context județean

În județul Brașov, indicatorul privind evoluția numărului de elevi cuprinși în sistemul de învățământ preuniversitar înregistrează o evoluție particulară în raport cu dinamica acestuia la nivel național și regional.

Astfel, la nivel județean, numărul elevilor din sistemul de învățămînt preuniversitar (cu excepția celui preșcolar) înregistrează începând din anul școlar 2010-2011 o evoluție constant pozitivă, chiar dacă procentele anuale de creștere nu sunt semnificative, așa cum se poate remarca din graficul următor[17].

Această tendință generează însă concluzii relevante atunci când analiza se realizează detaliat pe fiecare ciclu de învățământ în parte. Astfel, creșteri ale numărului de elevi se înregistrează în cazul ciclului gimnazial, indicator al creșterii gradului de cuprindere în învățământ, dar mai ales în cazul învățământului profesional, rezultat al implementării cu succes la nivelul municipiului Brașov a sistemului dual. Aceste evoluții, aferente intervalului 2011-2015, sunt redate în tabelul de mai jos[18]:

Nivelul de învățământ	2011	2012	2013	2014	2015
Gimnazial	40322	44352	45283	46407	47132
Liceal	20809	18432	17518	16033	15044
Profesional	295	628	1003	1933	2539
Postliceal și de maiștri	2398	2466	2568	2431	2160

La nivelul anului școlar 2014-2015, în județul Brașov, activitatea didactică a fost susținută de un număr de 172 de unități de învățămînt cu personalitate juridică din care 115 în mediul urban și 57 în rural și 246 de unități arondate, totalizând 3.566 de clase.

În ceea ce privește evoluția efectivului cadrelor didactice, învățământul gimnazial și cel liceal se confruntă cu o reducere constantă a numărului acestora, în timp ce la nivelul învățământului profesional și postliceal valorile se mențin constante, tendințe care se înscriu în cele relevate la nivel regional și național. Totuși, în condițiile în care mai ales ciclul gimnazial înregistrează creșteri ale efectivelor de elevi corelat cu reducerea numărului de cadre didactice, județul Brașov se situează în media națională în ceea ce privește raportul elevi/profesori (15,4% în județul Brașov față de 15,08 la nivel național). Totuși, una dintre deficiențele constatate se referă la gradul de acoperire a normelor didactice cu titulari, care a fost în anul școlar 2014/2015 de numai 78%[19].

Gradul de cuprindere în învățământul obligatoriu era la nivelul aceluiași an școlar de 98,12%[20], însă evoluții distincte se fac remarcate la analiza grupelor de vârstă 11-15 ani, respectiv 15-18 ani, de interes având în vedere profilul Liceului Tehnologic Victor Jinga. Mai ales în cazul grupei de vârstă 15-18, se remarcă în ultimii cinci ani o scădere a valorii acestui indicator, generată de factori precum recurența abandonului școlar precum și decizia unor elevi de a nu mai continua studiile după cele obligatorii.

De altfel, fenomenul abandonului școlar cunoaște manifestări semnificative la nivelul județului Brașov, fiind potențat de existența în acest areal a unor importante comunități defavorizate din care provin în mare parte acești elevi (comunitatea Gârcini din Săcele, comunitățile de rromi din Augustin, Ormeniș, Tărlungeni). Astfel, în cazul ciclului gimnazial, rata abandonului școlar a evoluat de la un procent de 3,1% în anul 2010, la 4% în 2015 care se situează mult peste media regională de 3,1% și cea națională de 1,8%. Aceeași evoluție se face remarcată și în cazul învățământului postliceal, unde indicatorul crește cu 3 procente în intervalul 2011-2015, la valoarea de 14, 8%, raportat la ponderea regională de 12,3% și de 7,9% la nivel național[21]. Pentru învățământul liceal și profesional nu există date statistice disponibile la nivelul județului Brașov.

În ceea ce privește performanțele sistemului educațional județean, sunt relevante următoarele date:

promovabilitatea generală în sistemul de învățământ județean a fost în anul școlar 2014-2015 de 89,41% în mediul urban (comparativ cu 88,16% la nivel național) și de 83,12% în mediul rural (comparativ cu 82,01% la nivel național)[22].
Rata de promovare a evaluării naționale EN VIII a fost în anul 2014 de 73,5% și în anul 2015 de 81,4%, o creștere semnificativă, remarcându-se totodată clasarea peste media națională a acestui indicator în ambii ani (71,1% în 2014 și 79,4% în 2015)[23]
Rezultatele obținute de elevi la examenul de bacalaureat cunosc totodată o evoluție pozitivă; astfel, în anul 2015, în județul Brașov s-a înregistrat o rată de promovabilitate de 80,53% din care seria curentă cu 87,91%, ceea ce a plasat județul pe locul 2 național din această perpectivă[24].

7.2. Strategii și politici publice în domeniul învățământului

Planul de Acțiune Școlară al Liceului Tehnologic Victor Jinga trebuie corelat în mod firesc cu documentele programatice care stabilesc principalele direcții de dezvoltare a sistemului de învățământ la nivel național, regional și local și anume:

Nr. Crt.	Document strategic	Aplicabilitate	Obiective și măsuri relevante
1	Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030	Națională	Obiectiv național pentru orizontul 2020 în domeniul educației și formării profesionale: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010. *Direcții Strategice de Acțiune:* ü Restructurarea ciclurilor de învăţământ pe baza profilului de formare specific ü Dezvoltarea capacităţii şi inovaţiei instituţionale ü Profesionalizarea managementului educaţional şi şcolar ü Deschiderea sistemului formal de educaţie prin recunoaşterea achiziţiilor de ü învăţare dobândite în contexte non-formale sau informale ü Dezvoltarea bazei instituţionale şi logistice a sistemului educaţional national ü Creşterea calităţii procesului de formare a personalului didactic şi de conducere ü din învăţământ ü Accentuarea pregătirii tinerilor pentru a se instrui pe tot parcursul vieţii ü Extinderea învăţământului şi formării profesionale de calitate în mediul rural ü Extinderea cooperării internaţionale prin iniţierea şi participarea la programe şi ü proiecte europene, bilaterale, transfrontaliere
2	Strategia Educaţiei și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020	Națională	Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, având ca țintă strategică: a) Creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014 Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională având ca ținte strategice: a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014 b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014 Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice: a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014 c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014 Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice: a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014 b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.
3	Planului de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020	Regională	Obiectivul strategic: Dezvoltarea resurselor umane în special prin îmbunătățirea accesului la formare profesională și educație, creșterea ocupării și calității forței de muncă, creșterea incluziunii sociale și a calității vieții, precum și contracararea efectelor declinului demografic Prioritatea 6.1. Îmbunătățirea accesului la formare profesională și educație pe tot parcursul vieții în domeniile: educație, cercetare, social, sănătate, administrație publică, economie și antreprenoriat Măsuri: 6.1.1. Facilitatea accesului la educație, perfecționare profesională și calificare a persoanelor care activează în special în domeniile: educație, cercetare, social, sănătate, administrație publică, economie și antreprenoriat 6.1.2. Încurajarea și susținerea populației active în îmbunătățirea competențelor prin acces la formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții Prioritatea 6.3 Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea creșterii incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și a comunităților defavorizate Măsuri: 6.3.1. Promovarea și sprijinirea respectării drepturilor fundamentale, combaterea discriminării, excluderii și a prejudecăților în rândul grupurilor vulnerabile și a comunităților 6.3.3. Creșterea calității vieții grupurilor vulnerabile și dezavantajate social prin facilitarea accesului la programe de educație, formare profesională, calificare și recalificare, în special pentru populația de etnie romă
4	Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov Orizonturi 2013-2020-2030	Județeană	Direcția de dezvoltare Creșterea calității capitalului social iman. Redefinirea statutului/valorilor de a fi “Brașovean” Obiectiv 1 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii școlare, creșterea calității serviciilor în unitățile de învățământ Măsuri: 1. Renovarea sau construirea grădiniţelor, şcolilor şi anexelor acestora (ex. clădiri şi anexe sportive) numai în concordanţă cu prognozele demografice şi prognozele cifrele de şcolarizare. 2. Facilitarea accesului copiilor şi cadrelor didactice la grădiniţe şi şcoli în zonele greu accesibile sau în care transportul public este deficitar. 5. Încurajarea schimburilor de experienţă între unităţi de invăţământ din ţară şi din străinătate cu scopul eficientizării actului de învăţământ; 6. Dezvoltarea sistemului de evaluare şi îndrumare a elevilor pentru a maximiza şansele de încadrare în muncă a absolvenţilor; 7. Adaptarea permanentă la cerinţele pieţei muncii. 8. Încurajarea proiectelor care sprijină incluziunea socială a grupurilor dezavantajate (în special rromi) şi care previn abandonul şcolar. 9. Eficientizării actului educaţional
5	Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020	Locală	Direcţia strategică de dezvoltare nr. IV Dezvoltarea sectorului socio-educațional Obiectiv IV.1 – Creşterea calităţii activităților educaţionale și de formare profesională Măsuri ü Campanii de informare şi conştientizare a rromilor şi a altor categorii defavorizate privind necesitatea educaţiei ü Implementarea unor programe de consiliere, orientare şi reorientare a carierei pentru tineri şi adulţi ü Consultarea reprezentaţilor mediului local de afaceri pentru corelarea ofertei de formare cu cerinţele specifice de pe piaţa muncii ü Facilitarea accesului șomerilor la cursuri de calificare și recalificare ü Susţinerea de activităţi de informare şi instruire în vederea dezvoltării unei culturi antreprenoriale în rândul tinerilor Obiectiv IV.2 – Diminuarea riscului de excluziune socială a grupurilor vulnerabile Măsuri ü Implementarea unor programe privind educaţia incluzivă ü Implementarea de programe pentru prevenirea abandonului școlar ü Acordarea de burse de sprijin pentru elevii care provin din medii defavorizate ü Derularea de campanii pentru înlăturarea prejudecăților etnice și de altă natură, adresate atât cetățenilor cât și potențialilor angajatori Obiectiv IV.3 – Dezvoltarea infrastructurii socio-educaționale şi de sănătate şi a serviciilor specializate Măsuri ü Reabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ inclusiv prin anveloparea termică și implementarea de echipamente de producere a energiei electrice și termice bazate pe valorificarea resurselor regenerabile de energie ü Achiziţia de dotări şi echipamente de specialitate pentru unităţile de învăţământ din localitate ü Valorificarea unor spații publice neutilizate în vederea asigurării accesului la educație a copiilor proveniți din comunitățile defavorizate și, în special, din Gârcini

PARTEA a II-a – ANALIZA NEVOILOR

II.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

II.1.1. Analiza socio-demografică

Municipiul Săcele și comuna Tărlungeni reprezintă mediul de rezidență din care provin elevii Liceului Tehnologic Victor Jinga; prin urmare fundamentarea obiectivelor de dezvoltare și a măsurilor propuse prin Planul de Acțiune Școlară se va realiza pe baza analizei contextului socio-demografic din cele două localități.

Municipiul Săcele

Municipiul Săcele înregistra în luna ianuarie 2017 o populație stabilă de 36.185 de locuitori, aflată pe un trend constant ascendent, comparativ cu evoluțiile demografice negative înregistrate global la nivelul Zonei Metropolitane și a Județului Brașov. Astfel, conform datelor prezentate în graficul următor[25], creșterea medie anuală a populației municipiului a fost în ultimii cinci ani de 0,675%, situație care se datorează în primul rând sporului natural și mai puțin celui migrator.

Din punct de vedere al distribuției pe sexe, se constată o evoluție relativ asemănătoare a populației de sex feminin și masculin, cu respectarea tendințelor demografice generale privind raportul de masculinitate care se menține constant sub-unitar, cu o valoare de 0,968 în luna ianuarie 2017 (ceea ce înseamnă un număr de 96,8 bărbați la 100 de femei). Evoluția populației municipiului Săcele pe sexe, în ultimii 5 ani este prezentată în graficul următor[26]:

Concluzii relevante în sensul fundamentării Planului de Acțiune a Școlii oferă analiza datelor referitoare la evoluția populației municipiului Săcele pe grupe de vârstă[27].

În ianuarie 2017, distribuția populației municipiului Săcele pe grupe de vârstă era următoarea:

Analiza comparativă a datelor prezentate în tabelul și graficul de mai sus relevă următoarele concluzii:

În prezent, grupa de vârstă de 20-64 de ani, reprezentând populația în vârstă de muncă, are o pondere de 61% din totalul populației, însă a înregistrat o involuție de 3 procente în numai 5 ani, ceea ce generează concluzii îngrijorătoare cu privire la creșterea proiectată a ratei de dependență economică
Grupa de vârstă de peste 65 de ani reprezintă în prezent un procent de 12% din totalul populației, cu o creștere de 1% față de anul 2013, ceea ce confirmă concluziile de mai sus
Tinerii cu vîrsta cuprinsă între 0-19 ani au o pondere de 27% din totalul populației, în creștere cu 2% în ultimii cinci ani, ceea ce înseamnă că pe termen lung populația în vârstă de muncă a municipiului Săcele ar putea crește, fără să fie în măsură să contrabalanseze fenomenul general de îmbătrânire a populaț Astfel, valorile ridicate ale natalității conferă municipiului un avantaj important în privința fenomenului de îmbătrânire a populației, însă vulnerabilitatea acestei populații tinere nu este de natură, din păcate, să contribuie și la creșterea populaţiei active în raport cu cea inactivă.

Comparativ cu localitățile urbane din Zona Metropolitană Brașov, municipiul Săcele face notă discordantă. Astfel, în ceea ce privește populația tânără, este singura localitate unde numărul acesteia a crescut, în timp ce în toate celelalte acest segment de populație a înregistrat evoluții negative semnificative, media arealului urban fiind de – 20,84% la nivelul anului 2013. Această diferență se explică prin natalitatea foarte ridicată înregistrată în rândul populației cartierului Gârcini. Grupa de vârstă de peste 65 de ani, a înregistrat creșteri importante în aproape toate localitățile, însă municipiul Săcele are cel mai scăzut ritm de creștere. Și în acest caz trebuie ținut cont de comunitatea din Gârcini al cărei nivel de trai extrem de scăzut face ca speranța de viață a acesteia să nu se situeze la nivelul comunității săcelene, în general[28].

Din punct de vedere al structurii etnice a municipiului Săcele, ultimele date relevante disponibile sunt cele oferite de recensământul din 2011. Raportat la populația totală a municipiului, la momentul realizării recensământului, locuitorii de etnie română reprezentau majoritatea, cu un procent de 65,65%, urmați de etnicii maghiari, cu 20,16%, alte etnii și romi cu un procent de 1,07%. Un fenomen interesant este reprezentat de faptul că 3944 de repondenți nu și-au declarant apartenența etnică în timp de numai 328 dintre persoanele intervievate s-au declarat de etnie romă. Această situație trebuie plasată în contextul socio-politic al anului 2011, dar se justifică și prin faptul că o parte a locuitorilor din zonele periferice municipiului, în special din cartierul Gârcini (zonă marginală, caracterizată de precaritatea elementelor de infrastructură și un nivel scăzut de trai ce conduc automat la fenomene precum șomaj, infracționalitate și excluziune socială), să fii refuzat declararea apartenenței etnice pentru a se delimita astfel de o comunitate asociată cu numeroase defecte. De altfel, în privința apartenenței etnice a membrilor zonelor urbane marginalizate din municipiul Săcele (Gârcini și Baciu), aprecierile trebuie nuanțate. Fără a încălca principiul constituțional al dreptului individului de a-și declara apartenența la un grup etnic, Convenția europeană pentru protecția minorităților naționale stipulează faptul că această declarație nu este suficientă pentru stabilirea apartenenței la respectivul grup etnic, fiind necesare și cunoștințe lingvistice, culturale, religioase specifice acestuia. Comunitatea rromă din Săcele, estimată de autoritățile locale, poliție și ONG-uri la circa 10-12.000 de oameni nu se înscrie în tiparul de mai sus, întrucât majoritatea membrilor acesteia nu cunosc limba romani, nu au un port tradițional și nici obiceiuri specifice comunităților tradiționale de rromi. Însă, dincolo de faptul că numai 1,07% dintre locuitorii municipiului s-au declarat rromi, cert este că municipiul Săcele are una dintre cele mai numeroase comunități aflate în situații de risc extrem de ridicat, în care problemele se acumulează de la an la an[29].

Cu privire la limba maternă, un procent de 66,78% dintre locuitori au declarat limba română, procent care depășeste cu 1,13% numărul celor care s-au declarat de etnie română. Liba maghiară a fost declarată de un procent echivalent cu cel al locuitorilor de această etnie, în timp ce limba romani a fost declarată de numai 15 persoane, aspect relevant cu privire la concluziile de mai sus referitoare la structura și particularitățile acestei comunități din municipiul Săcele.

Alături de structura etnică, declararea la recensămîntul din 2011 a 16 confesiuni religioase este un alt aspect care vine să confirme caracterul multicultural al comunității săcelene

Relevantă pentru scopul prezentei analize este și evoluția migrației la nivelul municipiului Săcele în intervalul 2012-2016[30]

Conform graficului prezentat, evoluția sosirilor și plecărilor cu reședința din localitate se menține la cote relativ reduse față de totalul populației (în anul 2016, un procent de numai 0,8% din totalul populației a decis să părăsească localitatea). O evoluție interesantă se face remarcată și din analiza comparativă a sosirilor/plecărilor cu reședința, care în anul 2016 înregistrează pentru prima dată un spor negativ, deși nesemnificativ ca valoare.

Deși, majoritatea tinerilor își doresc să plece – fapt reliefat extrem de limpede de procentul extrem de mare al absolvenților de clasa a VIII-a care aleg să urmeze studiile liceale în Brașov, localitatea, prin așezarea sa în proximitatea municipiului Brașov este o zonă destul de atractivă pentru persoanele care aleg să părăsească Brașovul și să se stabilească într-o localitate de unde să poată face ușor naveta către locul de muncă. Fenomenul este confirmat de numeroasele case construite în ultimii ani în zona din imediata vecinătate a municipiului Brașov.

În pofida creșterii demografice constante din ultimii ani, fenomenul de îmbătrânire a populației a marcat și structura forței de muncă locale. Astfel, grupa de vârstă de 20-64 de ani, reprezentând populația în vârstă de muncă, are la începutul anului 2017 o pondere de 61% din totalul populației municipiului Săcele (22.104 persoane), comparativ cu o pondere de 64% (22.469 persoane) în 2013[31].

Cu atât mai îngrijorătoare sunt însă concluziile rezultate în urma analizei comparative a evoluției populației în vârstă de muncă și a numărului mediu al salariaților din municipiul Săcele. Chiar dacă se iau în considerare persoanele care desfășoară activități economice pe cont propriu sau incidența fenomenului muncii la negru (în scădere), în anul 2015, numărul salariaților reprezenta numai un procent de 27% din totalul populației în vârstă de muncă, cu o scădere de un procent față de anul 2013[32].

Totodată, analizând aportul demografic al populației tinere, cu vârsta între 10-19 ani, se poate remarca faptul că pe termen scurt și mediu, acesta nu va reuși să suplinească ieșirea, prin pensionare, din segmentul populației active a persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani, raportul prognozat de înlocuire a populației active fiind negativ. Pe termen lung însă, dacă trendul crescător al natalității se menține, acest deficit va fi acoperit. Dacă din perspectiva cifrelor lucrurile sunt clare, în ceea ce privește situația profesională a celor care vor intra pe piața muncii lucrurile trebuie nuanțate. Astfel, având în vedere că creșterea populației din ultimii ani se bazează în special pe natalitatea ridicată înregistrată în comunitatea defavorizată din cartierul Gârcini al cărei grad de școlarizare și formare profesională este extrem de scăzut, situația forței de muncă la nivelul municipiului Săcele nu are perspective încurajatoare, fiind necesare măsuri și acțiuni ferme în vederea prevenirii acestui risc[33].

Un alt factor care influențează semnificativ situația forței de muncă este reprezentat de ponderea persoanelor neocupate din totalul persoanelor în vârstă de muncă. Astfel, ponderea șomerilor înregistrați din totalul resurselor de muncă, pe sexe, a avut următoarea evoluție în ultimii trei ani[34]:

Sex	Ianuarie 2015	Ianuarie 2016	Ianuarie 2017
Masculin	3,3	2,3	2
Feminin	2,2	1,6	1,5
Total	5,5	3,9	3,5

Chiar dacă ponderea șomerilor din totalul populației active a cunoscut o reducere constantă în ultimii trei ani, situându-se în ianurie 2017 sub media județeană de 3,69% (conform statisticilor AJOFM Brașov) și națională, de 5,4%, trebuie avut în vedere faptul că este vorba exclusiv de persoanele oficial înregistrate. În realitate, numărul persoanelor neocupate este mult mai ridicat, situație confirmată și de analiza realizată prin raportarea numărului de salariați la populația în vârstă de muncă. Acest fenomen are o anvergură deosebită și, prin urmare, un caracter cronic în comunitatea Gârcini de unde provin numeroși elevi ai Liceului Tehnologic Victor Jinga.

Un alt indicator relevant cu privire la calitatea și disponibilitatea forței de muncă locale este structura populației în funcție de nivelul studiilor absolvite, care conform recensămîntului din 2011[35] era următoarea:

14,42 % dintre locuitori dețin studii universitare
44,35 % dintre locuitori sunt absolvenți de școală profesională și de ucenici sau liceu
3,87% absolvenți de școli postliceale și de maeștri
22% dețin studii gimnaziale
11,99% au studii primare

Cu adevărat îngrijorător este faptul că la momentul realizării recensămîntului, 3,36 % din populația municipiului nu reușise să finalizeze nici măcar ciclul primar. La acest aspect se adaugă procentul analfabeților, de 1,28% din totalul locuitorilor municipiului, care înregistrează cea de-a doua valoare la nivelul localităților zonei metropolitan Brașov.

Structura populației în funcție de nivelul studiilor este adaptată la profilul economic al municipiului Săcele, care nu necesită un număr mare de angajați cu calificări înalte, nivelul de școlarizare cel mai des întâlnit fiind școala profesională și liceul. Prin urmare, tipologia lucrătorului din municipiul Săcele poate fi definită ca cea de muncitor calificat, absolvent de studii medii. Deși nu este un profil extrem de atrăgător pentru industrii cu valoare adăugată mare ce necesită angajați cu studii superioare, trebuie menționat faptul că tendința este totuși încurajatoare. Față de anul 2002, ponderea persoanelor absolvente de studii terțiare a crescut (de la 7,04 % la 18,29 %), iar al celor fără studii a scăzut (de la 4,2 % la 3,36%). demonstrând faptul că nivelul de pregătire al forței de muncă înregistrează un trend ascendent.

Principalele deficiențe care influențează nivelul calității vieții membrilor comunității locale trebuie avute totodată în vedere la fundamentarea Planului de Acțiune Școlară al Liceului Tehnologic Victor Jinga:

Starea de sănătate a populației și disponibilitatea infrastructurii specifice

numărul în creștere al persoanelor cu boli cornice și încadrate într-unul dintre cele patru grade de handicap.
acces redus la asistență medical cu caracter public datorită disponibilității reduse a personalului medical și infrastructurii de profil
oferta locală redusă servicii private cu caracter medical

Infrastructura culturală, sportivă și de agrement

Disponibilitatea redusă și distribuția teritorială inegală a structurilor publice care să ofere populației acces la activități sportive și de recreere
Suprafața spațiilor verzi/locuitor mult sub media națională și a Zonei Metropolitane Brașov
Infrastructura culturală este insuficient dezvoltată, situație doar parțial remediată prin realizarea Centrului Multicultural și Educațional din localitate
Suprafețele destinate exclusiv circulației pietonale sunt reduse
Potențialul cultural și cel natural al localității este insuficient valorificat din punct de vedere turistic

Accesul la utilități publice

Gradul redus de acoperire a sistemului de iluminat public
Lipsa unui sistem centralizat, eficient de producție și distribuție a agentului termic
Rețeaua de alimentare cu gaze naturale nu acoperă toate cartierele/zonele localității, în special zonele urbane marginalizate
Grad redus de acoperire al rețelei de canaliza menajeră și a celei pluviale, în special în zonele urbane marginalizate
Sistemul de colectare al deșeurilor menajere insuficient dezvoltat

Calitatea locuirii

Existența unui număr important de locuințe conectate ilegal la rețeaua de alimentare cu energie electrică
Existența a numeroase construcții neautorizate, multe provizorii, fără acces la utilități, în special în zona Gârcini
Gradul redus de investiții în reabilitarea termică și energetică a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice.

Accesibilitate

Deficitul de locuri de parcare în central localității; lipsa unui sistem de parcări cu plată
Vechimea și starea de degradare a mijloacelor de transport în comun
Gradul redus de utilizare al transportului în comun și al mijloacelor alternative de deplasare
Rețeaua stradală nu este în întregime amenajată pentru derularea traficului rutier în condiții optime

Condiții de mediu

Fondul forestier local este afectat de fenomenul tăierilor ilegale
Dezvoltarea localității dar și intensificarea circulației turistice supun la presiuni tot mai ridicate ecosistemele și habitatele locale și determină restrângerea acestora.
Depozitul de deşeuri nepericuloase clasa B, situat în extravilanul municipiului Săcele, deși închis din anul 2008 continuă să reprezinte o sursă de poluare a solului și a pârâului Timiș
Depozitarea neconformă a deșeurilor de către populație supune mediul unor presiuni antropice suplimentare
Acoperirea redusă a rețelei de canalizare menajeră și pluvială contribuie la deversarea apelor uzate în cursurile locale de apă și la infiltrații în pânza freatică, afectând calitatea acestora

Comuna Tărlungeni

Populația comunei Târlungeni, considerând toate cele 4 sate componente (Tărlungeni, Zizin, Purcăreni și Cărpiniș) înregistrează ca și în cazul Municipiului Săcele o creștere constantă, contrar tendinței metropolitane și județene, situându-se în luna ianuarie a anului 2017 la 9565 de locuitori[36]. Creșterea medie anuală a populației în ultimii cinci ani este chiar mai relevantă decât în situația municipiului Săcele, având o valoare de 1,7%, generată atât de valorile ridicate ale natalității cât și de noile stabiliri cu reședința, în cadrul noilor cartiere rezidențiale dezvoltare pe teritoriul localității.

Din punct de vedere al distribuției pe sexe, se înregistrează un fenomen contrar tendințelor demografice de la nivel județean și național, raportul de masculinitate fiind constant pozitiv, cu o medie de 1,019% în luna ianuarie 2017. Un alt element interesant este reprezentat de faptul că, începând din anul 2013, când proporția între cele două sexe era pefect echilibrată, se constată o creștere mai accelerată a populației de sex masculin, care conduce la mărirea treptată a diferențelor prin raportare la populația de sex feminin[37].

Repartiția populației comunei Tărlungeni pe grupe de vârstă și evoluția acestora în ultimii cinci ani este prezentată în graficul următor[38]:

În ianuarie 2017, distribuția populației comunei Tărlungeni pe grupe de vârstă era următoarea:

Analiza comparativă a datelor prezentate în tabelul și graficul de mai sus relevă următoarele concluzii:

În prezent, grupa de vârstă de 20-64 de ani, reprezentând populația în vârstă de muncă, are o pondere de 59% din totalul populației, procent care se menține constant față de 2013. În interiorul acestei grupe de vârstă se remarcă însă o creștere cu 2 procente a populației între 40-64 de ani în detrimentul celei din intervalul 20-39 de ani, ceea ce susține și în cazul comunei Tărlungeni tendința de îmbătrânire a forței de muncă
Grupa de vârstă de peste 65 de ani reprezintă în prezent un procent de 11% din totalul populației, neschimbat față de anul 2013
Tinerii cu vârsta cuprinsă între 0-19 ani au o pondere de 30% din totalul populației, la același nivel cu anul 2013, reprezentând un procent și mai ridicat decât în situația municipiului Săcele. Și în acest caz, valorile ridicate ale natalității conferă comunei un avantaj important în privința fenomenului de îmbătrânire a populației, dar se menține o situație accentuată de vulnerabilitate a acestor tineri, având în vedere că provin în mare majoritate din comunitățile marginalizate din Tărlungeni și Zizin.

Din punct de vedere al structurii etnice a populației, ultimele date disponibile sunt cele generate de recensământul din 2011[39].

Datele prezentate în graficul de mai sus relevă o distribuție relativ egală a populației comunei pe cele trei principale etnii, română, maghiară și romă, românii fiind însă majoritari cu un procent de 39%. Spre deosebire de Săcele, se observă faptul că membrii comunității rome din Târlungeni conștientizează și își asumă apartenența la această etnie într-un număr foarte ridicat, reprezentând din punct de vedere numeric al doilea grup etnic din localitate. De altfel, comunitățile rome din Tărlungeni și Zizin, chiar dacă se confruntă cu aceleași probleme din perpectiva excluziunii socio-economice, își păstrează în continuare obiceiurile, chiar dacă numărul vorbitorilor de limbă romani este și în acest caz redus, comparativ cu cei care și-au declarat apartenența la această etnie. Acest fapt este confirmat de rezultatele aceluiași recensământ, privind limba maternă declarată de locuitorii din Tărlungeni. Din cei 8.316 locuitori ai comunei, româna era considerată limbă maternă de un procent de 67%, maghiara de 27% iar limba romani de numai 0,3%[40]. Ca și în cazul municipiului Săcele, cele 13 confesiuni religioase declarate la recensămînt vin să confirme caracterul multietnic al comunității.

În ceea ce privește evoluția migrației la nivelul comunei Tărlungeni, în intervalul 2012-2016[41], aceasta se prezintă astfel:

Și în cazul comunei Tărlungeni, evoluția sosirilor și plecărilor cu reședința din localitate se menține la cote relativ reduse față de totalul populației (în anul 2016, un procent de numai 0,5% din totalul populației a decis să părăsească localitatea). Cu toate acestea, numărul plecărilor depășește constant numărul stabilirilor cu reședința, în pofida faptului că și comuna Tărlungeni a înregistrat în ultimii ani importante dezvoltări rezidențiale.

Datorită evoluțiilor demografice pozitive, spre deosebire de municipiul Săcele, în comuna Tărlungeni, fenomenul de îmbătrânire nu afectează populația în vârstă de muncă. Astfel, grupa de vârstă de 20-64 de ani, reprezentând populația în vârstă de muncă, are la începutul anului 2017 o pondere de 58% din totalul populației locale (9.565 persoane), procent care se menține constant din anul 2013.

Și în acest caz sunt însă îngrijorătoare concluziile rezultate în urma analizei comparative a evoluției populației în vârstă de muncă și a numărului mediu al salariaților din comuna Tărlungeni. Chiar dacă se iau în considerare persoanele care desfășoară activități economice pe cont propriu sau incidența fenomenului muncii la negru (în scădere), în anul 2015, numărul salariaților reprezenta numai un procent de 18,6% din totalul populației în vârstă de muncă, cu o ușoară tendință de creștere de 2 procente față de 2013[42].

Sex	Ianuarie 2015	Ianuarie 2016	Ianuarie 2017
Masculin	10,6	9,2	10,1
Feminin	4,9	4,8	4,8
Total	15,5	14	14,9

Situația este extrem de îngrijorătoare, având în vedere faptul că procentele înregistrate se situează cu mult peste media județeană de 3,69% (conform statisticilor AJOFM Brașov aferente lunii ianuarie 2017) și națională, de 5,4%. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că în această statistică sunt luate în considerare exclusiv de persoanele oficial înregistrate ca șomeri, în realitate, numărul persoanelor neocupate fiind mult mai ridicat, situație confirmată și de analiza realizată prin raportarea numărului de salariați la populația în vârstă de muncă. Acest fenomen are o anvergură deosebită și, prin urmare, un caracter cronic în special în comunitățile marginalizate din Tărlungeni și Zizin.

Un alt indicator relevant cu privire la calitatea și disponibilitatea forței de muncă locale este reprezentat de structura populației stabile de peste 10 ani în funcție de nivelul studiilor absolvite, care conform recensămîntului din 2011 era următoarea:[44]

7,18 % dintre locuitori dețin studii universitare
37,42% dintre locuitori sunt absolvenți de școală profesională și de ucenici sau liceu
2,12% absolvenți de școli postliceale și de maeștri
30,50% dețin studii gimnaziale
17,04% au studii primare

Ca și în cazul municipiului Săcele se remarcă un procent ridicat de 5,74% dintre locuitorii comunei care nu au urmat o formă de învățământ sau sunt analfabeți, precum și numărul redus de absolvenți de studii superioare. Pe de altă parte, și în cazul comunei Tărlungeni procentul relativ ridicat de absolvenți de școală profesională și de ucenici sau liceu este în măsură să satisfacă cerințele de pe piața locală a muncii.

Alături de aspectele prezentate, principalele deficiențe care influențează nivelul calității vieții locuitorilor comunei Tărlungeni sunt:

Starea de sănătate a populației și disponibilitatea infrastructurii specifice

acces redus la asistență medicală cu caracter public datorită disponibilității reduse a personalului medical și infrastructurii de profil
oferta locală redusă servicii private cu caracter medical

Infrastructura culturală, sportivă și de agrement

Lipsa infrastructurii publice sportive și de agrement
Suprafața redusă a zonelor verzi și lipsa parcurilor
Infrastructura culturală deficitară

Accesul la utilități publice

Gradul redus de acoperire a sistemului de iluminat public
Rețeaua de alimentare cu gaze naturale nu acoperă toate cartierele/zonele localității, în special zonele urbane marginalizate
Grad redus de acoperire al rețelei de canaliza menajeră și a celei pluviale, în special în zonele urbane marginalizate
Sistemul de colectare al deșeurilor menajere insuficient dezvoltat; lipsa unei rampe ecologice care să deservească localitatea

Calitatea locuirii

Existența unui număr important de locuințe conectate ilegal la rețeaua de alimentare cu energie electrică
Existența a numeroase construcții neautorizate, multe provizorii, fără acces la utilități, în special în comunitățile sărace din Zizin și Tărlungeni

Accesibilitate

Vechimea și starea de degradare a mijloacelor de transport; conexiuni deficitare cu municipiul Brașov
Rețeaua stradală nu este în întregime amenajată pentru derularea traficului rutier în condiții optime

Condiții de mediu

Fondul forestier local este afectat de fenomenul tăierilor ilegale
Lipsa unei rampe ecologice de deșeuri
Acoperirea redusă a rețelei de canalizare menajeră și pluvială contribuie la deversarea apelor uzate în cursurile locale de apă și la infiltrații în pânza freatică, afectând calitatea acestora

În ceea ce privește prognozele demografice pentru cele două localități din care provin cvasi-totalitatea elevilor școlii, acestea se pot desprinde din analiza piramidei vârstelor, după cum urmează: piramida din partea stângă figurează distribuția populației săcelene, iar cea din dreapta pe cea a comunei Tărlungeni.

Fără a fi identice, ambele grafice arată potențialul de creștere demografică pe termen mediu și lung a celor două localități (ceva mai pronunțat în cazul comunei Tărlungeni), fapt ce asigură populația școlară pe care școla ao va deservi. Ceea ce trebuie însă menționat este faptul că aportul demografic provine aproape exclusiv din mediile sociale marginalizate ceea ce va genera complicații socio-economice ce se vor reflecta în performanțele școlare ale copiilor și adolescenților. Pe cale de conscință, școala va trebui să se adapteze și să se specializeze în lucrul cu copii cu nevoi educaționale speciale pentru ca misiunea și viziunea pe care și le-a propus să poată fi îndeplinite.

II.1.2. Analiza mediului economic

Municipiul Săcele

Datele publice deținute de Institutul Național de Statistică și direcția județeană de profil precum și de alte instituții abilitate (Camera de Comerț și Industrie Brașov, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice) nu oferă informații defalcate cu privire la dinamica și performanțele mediului economic din municipiul Săcele. În acest context, analiza mediului de afaceri a fost realizată pornind de la datele oferite în cadrul Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020. Anteriorul anului 1989, municipiul Săcele făcea parte alături de municipiul Brașov și alte localități din aria de influență dintr-unul din cei mai importanți poli industriali din România, economia locală fiind aproape în exclusivitate concentrată în domeniul industriei constructoare de mașini și electrotehnice, unde ELECTROPRECIZIA reprezenta unul dintre cei mai mari producători de pe plan naționali. Începând din anul 1990, schimbările politice și economice au determinat modificări semnificative și la nivelul economiei săcelene. Aceste modificări s-au manifestat prin diminuarea progresivă a importanței industriei în economia locală în favoarea sectorului serviciilor și al comerțului, unde s-a manifestat cu predilecție inițiativa privată. Inițiativele antreprenoriale concentrate în cea mai mare parte în sectorul terțiar nu au reușit însă să contrabalanseze decât parțial efectele negative ale restructurării marilor întreprinderi de stat și disponibilizării unui număr ridicat de salariați din forța de muncă locală. Totuși, pe termen lung, aceste schimbări structurale au antrenat și o serie de efecte pozitive între care pot fi menționate diversificarea economiei săcelene, anterior extrem de specializată, prin emergența unor noi activități industriale și consolidarea treptară a sectorului terțiar reprezentat de comerț și servicii.

Cu toate că din perspectivă economică localitatea dispune de o serie de avantaje care se manifestă sub forma tradiției în industrie, disponibilității resurselor umane și a spațiilor de pe fosta platformă Electroprecizia, aflate în curs de reconversie și refuncționalizare, totuși, dezvoltarea mediului local de afaceri este afectată de deficiențele de infrastructură, și problemele sociale cronice care generează efecte și din perspectiva nivelului de pregătire și a competențelor forței locale de muncă.

În acest context, economia săceleană joacă un rol secundar în dinamica mediului de afaceri brașovean, contribuind în anul 2012 cu un procent de numai 2,87% la cifra de afaceri totală înregistrată la nivel județean, cu aproape un procent mai puțin ca municipiul Codlea, localitate similară ca populație și profil economic. Mult mai frapantă este însă diferența înregistrată din această perspectivă între localitatea Săcele și orașul Ghimbav, care realizează 6,41% din cifra de afaceri județeană sau comuna Cristian, care contribuie la aceasta cu un procent de 6,38%[45].

Performanțele negative ale economiei săcelene își au efectele și în numărul redus de afaceri active la nivel local, corelat cu evoluția oscilantă a numărului de firme și în profitabilitatea limitată a acestora, conform datelor prezentate în graficul următor[46].

Dinamica numărului de firme și a profitabilității afacerilor 2008-2012

Din punct de vedere al dimensiunii, marea majoritate a agenților economici locali se încadrează în categoria IMM-urilor, principalele generatoare de creștere economică și de locuri de muncă. În această categorie, se afirmă din punct de vedere numeric microîntreprinderile (inclusiv persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale) care, datorită resurselor financiare limitate și unui spațiu redus de manevră economică, prezintă și o mai mare vulnerabilitate la factorii care influențează evoluția mediului economic.

Din punct de vedere al sectoarelor economice cel mai bine reprezentate în economia săceleană, situația la nivelul anului 2012 se prezenta astfel:

Așa cum se poate observa în graficul precedent, majoritatea agenților economici locali activează în sectorul serviciilor și a comerțului, dovadă a dezvoltării pe care sectorul terțial a înregistrat-o în ultimii ani. Principalele activități economice derulate sunt comerțul cu amănuntul de produse alimentare, comercializarea cu ridicata a lemnului și a produselor din lemn și comercializarea de autovehicule și piese pentru autovehicule, al serviciilor de consultanță în management și financiară. Se face însă remarcat în cadrul acestui domeniu un avans din ce în ce mai important atât din pespectiva numărului de firme dar și al cifrei de afaceri generate a sectorului serviciilor hoteliere și de alimentație publică care valorifică potențialul turistic local. În anul 2012, societățile din domeniul comerțului angajau 19,27% din totalul salariaților din municipiul Săcele, în timp ce în sectorul local al serviciilor își desfășurau activitatea un procent de 27,65%.

Sectorul industrial este reprezentat de companii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de echipamente electrice și electronice, în industria alimentară, confecții textile și prelucrarea lemnului. Deși din punct de vedere al numărului de firme, industria reprezintă un procent de numai 14% din ansamblul economiei săcelene, firmele din domeniu continuă să fie principalii angajatori, cu 43,97% din forța de muncă înregistrată la nivel local în anul 2012. De asemenea, din punct de vedere al cifrei de afaceri generate, industria continuă să reprezinte unul din motoarele economiei săcelene. Astfel, în cursul anului 2013, toți cei cinci agenți economici locali, arondați la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, erau firme din sectorul industrial: RAMOSS COM S.R.L., ELECTROPRECIZIA S.A., ELECTROPRECIZIA ELECTRICAL MOTORS S.R.L, LEFRUMARIN S.R.L., ROULEAU-GUICHARD ROUMANIE S.R.L. Activitatea cumulată a agenților economici menționați a generat în anul 2012 mai mult de 20% din veniturile generate de economia săceleană în ansamblu. De altfel, ELECTROPRECIZIA S.A., ELECTROPRECIZIA ELECTRICAL MOTORS S.R.L și RAMOSS COM S.R.L. ocupă primele trei locuri și în clasamentul firmelor săcelene din anul 2012, întocmit de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov prin raportare la cifra de afaceri realizată[47].

Sectorul construcțiilor a înregistrat totodată progrese importante în structura economiei locale, impulsionată fiind de relansarea pieței imobiliare. Astfel, în anul 2012, în Săcele erau active 161 de companii în acest domeniu, cele mai multe fiind specializate în construcții rezidențiale, instalații, tâmplărie și vopsitorie. În cadrul acestor companii, își desfășurau activitatea aproximativ 7,19% din totalul angajaților companiilor săcelene.

La polul opus, din perspectiva performanțelor economice se situează agricultura și silvicultura. Dacă în cazul agriculturii se practică în continuare preponderant activitățile agricole și de creștere a animalelor cu caracter de subzistență, silvicultura este caracterizată prin exploatarea resurselor naturale, nesustenabilă și cu impact semnificativ asupra condițiilor de mediu. Astfel, cele 18 societăți cu activitate agricolă și cele 28 din sectorul forestier generau împreună, în anu 2012, numai 2,6% din cifra de afaceri globală a economiei săcelene.

Contribuția diferitelor sectoare la cifra de afaceri a economiei săcelene, în 2012, este prezentată în graficul următor:

Datele prezentate în cadrul acestei secțiuni generează faptul că, din punct de vedere al cifrei de afaceri generate și al numărului de angajați, industria, construcțiile și sectorul comerțului și serviciilor (inclusiv turismul) reprezintă cele mai performante ramuri ale economiei săcelene și beneficiază de perspective optimiste de dezvoltare. În acest context, orientarea ofertei educaționale a Liceului Tehnologic Victor Jinga către specializări în aceste domenii este necesară și totodată oportună.

Comuna Tărlungeni

Lipsa datelor statistice privind situația economică se face remarcată și în cazul comunei Tărlungeni, motiv pentru care fundamentarea acestei secțiuni s-a realizat pe baza informațiilor prezentate în cadrul Strategiei de dezvoltare locală 2014-2020 a comunei.

Conform documentului anterior citat, în comuna Tărlungeni își desfășoară activitatea un număr de 11 agenți economici, distribuția acestora pe sectoare economice fiind redată mai jos:

Structura economică a comunei Tărlungeni[48]

Ca și în cazul municipiului Săcele, predomină sectorul comerțului și serviciilor, principalele activități derulate fiind comercializarea cu amănuntul a produselor alimentare și a materialelor de construcții. Sectorul serviciilor turistice este în plin proces de dezvoltare, fiind realizate în ultimii ani o serie de investiții în infrastructura de profil, precum Hotelul Perla Ciucașului și Pensiunile Ciucaș și Traian.

În sectorul industrial se remarcă dezvoltarea industriei alimentare, în localitate operând o serie de companii cu vizibilitate locală și națională precum Fabrica de Ape Minerale Zizin, S.C. Tigers S.R.L și Avicola Brașov, cu ferma nr. 12 din Cărpiniș. De asemenea, sunt active afaceri în domeniul prelucrării lemnului, precum gatere, ateliere de tâmplărie și o fabrică de șervețele, care valorifică resursele naturale disponibile la nivel local Entitățile anterior menționate sunt și pricipalii angajatori din comuna Tărlungeni, pentru satisfacerea nevoilor de personal (în special de execuție), fiind valorificată forța de muncă disponibilă la nivel local.

În privința agriculturii, se remarcă, la fel ca și în situația municipiului Săcele, practicarea în exclusivitate a activităților agricole de subzistență, fără valoare economică semnificativă.

În concluzie, profilul economic al comunei Tărlungeni este dominat de sectorul serviciilor, cu progrese de remarcat în ceea ce privește turismul, precum și de industria alimentară și de prelucrare a lemnului, domenii adresate în mare măsură prin specializările din oferta educațională a Liceului Tehnologic Victor Jinga.

Zona Metropolitană Brașov

În contextul în care piața muncii vizată de tinerii absolvenți ai instituțiilor de învățământ din Săcele și Tărlungeni depășește limitele acestor localități și se extinde la nivelul întregii Zone Metropolitane Brașov, o analiză a evoluției și tendințelor mediului economic din acest areal oferă concluzii relevante pentru fundamentarea direcțiilor de acțiune și măsurilor propuse prin Planul de Acțiune al Liceului Tehnologic Victor Jinga.

Municipiul Brașov, împreună cu localitățile din aria sa de influență, reprezintă unul din cei 7 Poli de Creștere desemnați la nivel național. În acest context, pe parcursul anului 2005, s-a constituit Zona Metropolitană Brașov care reunește în prezent un număr de 18 comunităţi urbane şi rurale (între care și Săcele și Tărlungeni), cu un număr total de 472.777 locuitori şi o suprafață de 1514,39 kmp. Economia județului Brașov și, implicit, a Zonei Metropolitane Brașov, a avut o evoluție puternic ascendentă în ultimii 15 ani, concretizată în creșterea PIB (PPS – putere de cumpărare standard) cu 153,6% în intervalul 2000-2013, peste ritmul de creștere de la nivelul regiunii Centru (+135,8%), dar inferior mediei naționale (+158,5%). Spre comparație, PIB-ul U.E. – 28 a crescut cu doar 41,7% în același interval. În acest context, județul Brașov și-a consolidat poziția de lider economic regional, cu o contribuție de 30,2% din PIB-ul total al regiunii de dezvoltare Centru, precum și o poziție în topul celor mai importante 5 județe din România din perspectiva dezvoltării economice, cu o pondere de 3,3% din PIB-ul național, în anul 2013 [49].

O analiză a principalilor indicatori în ceea ce privește structura economică a Zonei Metropolitane Brașov este redată în tabelul alăturat[50].

Activitatea economică	Companii active 2014	Cifra de afaceri totală (mil. lei) 2014	Numărul total de salariați (2014)
Agricultură, silvicultură și pescuit	361	803	2717
Industria extractivă	22	9	90
Industria prelucrătoare	1544	13881	45755
Energie	90	1091	2307
Apă și salubritate	72	1004	2712
Construcții	1686	1589	9300
Comerț și reparații	4746	11172	24322
Transport și depozitare	1067	1820	9504
Hoteluri și restaurante	882	385	5017
T&C	679	571	3498
Intermedieri financiare și asigurări	245	36	742
Activități profesionale, științifice și tehnice	2118	561	4751
Servicii administrative și suport	761	505	6873
Învățământ	145	24	412
Sănătate și asistență socială	391	296	2490
Activități culturale, de spectacole, recreative	246	101	768
Alte servicii	443	61	1041

Analiza datelor prezentate în tabelul anterior relevă faptul că industria prelucrătoare, comerțul, construcțiile și transporturile au cel mai mare pondere din punctul de vedere al numărului de companii active, companiile din aceste domenii reprezintă cei mai importanți angajatori și generează un procent semnificativ al cifrei de afaceri realizată la nivel metropolitan.

În comparație cu ceilalți poli de creștere din România, se remarcă în situația Zonei Metropolitane Brașov o mai mare dezvoltare a sectorului industrial în detrimentul sectorului de servicii, structura economică fiind însă mai diversificată decât în cazul Timișoarei, Craiovei sau Ploieștiului. În cazul sectorului terțiar, se constată o dezvoltare mai redusă a sub-sectoarelor cu valoare adăugată ridicată precum IT&C și activități științifice, tehnice și profesionale. În schimb, se înregistrează performanțe mai bune în ceea ce privește sectorul comercial, în zona vizată avându-și sediul numeroase companii de retail și distribuție și cel medical, numărul spitalelor și clinicilor private fiind mai mare decât în orașele de talie similară din România.

În ceea ce privește sub-sectoarele economice care înregistrează cele mai importante progrese din perspectiva numărului de companii active, salariaților și cifrei de afaceri pe care o realizează, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Brașov identifică următoarele domenii[51]:

Industria automotive, cu tradiție în Brașov și localitățile limitrofe, a cărei dezvoltare a fost potențată de investițiile realizate aici de o serie de jucători importanți de pe piața internațională precum Autoliv România, Quin România, Preh România, Continental Powertrain România, Indcar Bus Industries. Sectorul menționat ocupă aproximativ 8.500 de persoane și generează o cifră de afaceri de peste 700 milioane euro, în principal din exporturi
Industria de mașini, utilaje și echipamente, cei mai importanți actori de pe piață fiind Schaeffler Romania, Stabilus Romania, Sit Romania, Bamarec, Elmas, Loedige Machine, Vp Industries; industria de profil angajează aproape 6.000 de salariați, cu o cifră de afaceri de peste 500 mil. Euro
Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, cu peste 6.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de 350 milioane Euro, cei mai importanți jucători fiind Eldon, Bilka Steel, Terwa Romania, Romarm, Prems Tp, Armaturenfabrik Franz Schneider.
Industria aeronautică, cu tradiție la nivel local și un potențial semnificativ de creștere, susținut de investițiile realizate în ultimii ani la Ghimbav de jucători importanți de pe piața de profil precum Premium Aerotec, Airbus Helicopters sau Novae Aerospace
Industria de prelucrare a lemnului, inclusiv a celulozei și hârtiei, bazată pe valorificarea resurselor specifice disponibile în zonă de către agenți economici precum Kronospan Romania, Forex, J.P. Furnir, Losan Romania, Eco Paper, Eco Pack. Numărul total de angajați din domeniu este de circa 4000 de persoane, cu o cifră de afaceri de 300 milioane euro
Industria agro-alimentară și a băuturilor, de asemenea cu tradiție în Țara Bârsei, generează o cifra de afaceri anuală de circa 150 de milioane de Euro și 5.000 de locuri de muncă, actorii relevanți de pe piață fiind Fabrica De Lapte Brașov (Olympos), H&E Reinert, Ursus Breweries, Fabrica De Zahăr Bod, Luca, Lefrumarin, Prodlacta, Apemin Zizin. La aceștia se adaugă producătorii de materie primă din sectorul agricol și zootehnic (precum Avicola Brașov, Doripesco, Avicod Broiler, Yurta Prod, Incdcsz), cu o cifră de afaceri de 350 milioane de euro și 7.000 de locuri de muncă.
Turismul, a cărui dezvoltare e potențată de faptul că Brașovul și localitățile limitrofe reprezintă cea de-a treia destinație turistică din România, condițiile fiind favorabile pentru practicarea unor forme diverse de turism precum cel montan și sportiv, de afaceri, de sănătate, eco-turism, agro-turism, cultural și religios.
Construcțiile și activitățile conexe, domeniu a cărui dezvoltare este susținută de revigorarea sectorului imobiliar și în care activează peste 1.700 de companii care oferă circa 10.000 de locuri de muncă și generează o cifră de afaceri de 350 milioane de euro.
IT&C este unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei locale, cu peste 700 de firme active care generează afaceri de 130 milioane Euro anual și au 5.000de salariați pe componenta software, respectiv de 100 milioane de Euro și 1.000 de salariați pe cea hardware. Dintre cele mai importante companii care acționează în acest domeniu, pot fi menționate Miele Tehnica, Benchmark Electronics, Electroprecizia, Tata Technologies, Siemens, Pentalog Romania, Route 66, Elektrobit Automotive Romania, Iquest, Cs Vision
Transporturile și logistica, sector a cărui dezvoltare este favorizată de amplasarea avantajoasă a județului și zonei metropolitane Brașov, în care activează peste 1.000 de firme cu o cifră de afaceri de peste 400 milioane Euro și 10.000 de locuri de muncă
Comerțul, dominat în tot mai mare măsură de marile lanțuri și centre comerciale cu capital străin, care acaparează rapid piața locală în defavoarea micilor comercianți
Acest sectoru reunește circa 30% dintre firmele active la nivel metropolitan și generează o treime din totalul cifrei de afaceri din acest areal.

În ceea ce privește dinamica mediului anteprenorial, în perioada 2007-2013, numărul de firme active din Zona Metropolitană Brașov a scăzut cu 11,5%, sub media regională (-12,5%), în condițiile în care și înregistrările de firme noi s-au redus constant, principala cauză fiind reprezentată de efectele crizei economice mondiale. Cu toate acestea, Zona Metropolitană Brașov concentrează 85,7% din firmele active din județul Brașov și 26,1% din cele din regiunea Centru, acestea generând 94% din cifra de afaceri totală a întreprinderilor din județ și 91% din totalul locurilor de muncă din sectorul privat[52].

În ceea ce privește vârsta asociațiilor, se remarcă faptul că numărul tinerilor cu vârsta de până la 29 de ani care dețin societăți comerciale la nivelul județului Brașov este de 8,5% față de o medie de 10,3% la nivel național. Prin urmare, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Brașov recomandă implementarea de măsuri de stimulare a antreprenoriatului mai ales în rândul tinerilor de 18-29 de ani, absolvenți de studii medii sau superioare, care întâmpină cele mai mari dificultăți în a găsi un loc de muncă adecvat pregătirii lor. De asemenea, prin același document de planificare strategică se recomandă susținerea unor ramuri cu o contribuție importantă la economia locală în prezent (precum fabricarea componentelor auto, a organelor de transmisie, a diferitelor utilaje, construcții, componente și articole din metal, a produselor din lemn și hârtie, a celor alimentare, a construcțiilor, transporturilor), dar și pe cele care au cel mai mare potențial de creștere pe viitor, mai ales a celei IT&C, direcții pe care trebuie să se fundamenteze și politica de dezvoltare instituțională și diversificarea ofertei educaționale a Liceului Tehnologic Victor Jinga.

Zona urbană marginalizată Gârcini

O analiză distinctă a fost realizată pentru cartierul Gârcini, zona urbană marginalizată din municipiul Săcele din care provin o mare parte a elevilor Liceului Tehnologic Victor Jinga. Această comunitate s-a închegat treptat la marginea comunităţii săcelene, în partea de sud-est, spre zona montană, fiind despărţită şi fizic, şi simbolic, de pârâul Garcin. Chiar dacă la origine în aceată zona au trăit familii de etnie roma, în anii de maximă dezvoltare industrială a localităţii şi judeţului (`70-`80), aici s-au aşezat noii veniţi, dezrădăcinaţi din comunităţile lor rurale care nu au reuşit să se adapteze condiţiilor socio-economice urbane şi nu s-au integrat în tiparul social impus. Astfel, zona s-a populat treptat atât prin aportul migrator cât şi printr-o natalitate ridicată, iar componentă etnică s-a estompat în paralel cu politică de integrare prin disoluţie promovată de regimul comunist. În aceste condiţii, chiar şi etnicii romi au pierdut elementele ce conferă identitate (limba români, port tradiţional, ocupaţii şi obiceiuri specifice), astfel că aleg să se declare că aparţinând majorităţii româneşti. Acestea aspecte au fost clarificate de singurul studiu asupra acestei comunităţi realizat pe baze ştiinţifice care sublinia în concluziile sale „inexistentă trăsăturilor specifice unei comunităţi tradiţionale de rromi”. Cu toate acestea, comunitatea locală, dar şi cea judeţeană, consideră zona Garcini că fiind cea mai mare comunitate de romi din judeţ, stereotipurile şi prejudecăţile contribuind la marginalizarea accentuată a acestei comunităţi.

În această zonă, conform datelor oficiale deţinute de SPCLEP Săcele, trăiesc în prezent un număr de 7.850 de persoane. Acestea locuiesc pe cele 12 străzi cuprinse în nomenclatorul stradal pentru cartierul Garcini. În Atlasul zonelor urbane marginalizate, această comunitate este estimată la 9.000 de persoane, iar cifrele avansate de ONG-uri şi chiar de municipalitate trec de 10-12.000 locuitori. De altfel, extinderea necontrolată a locuinţelor pe pajişti, în terasă răului şi chiar în zona de protecţie a barajului Târlung, numărul mare de copii înscrişi în grădiniţă şi şcoală din comunitate şi creşterea numărului imobilelor oferite la vânzare la preţuri reduse în zona limitrofă acestui cartier şi achiziţionarea lor de către membri mai înstăriţi ai comunităţii demonstrează o dinamică specială în această zona.

Chiar şi în aceste condiţii, datele, inevitabil incomplete, ale recensământului din 2011 relevă o situaţie excepţională ce clasifică zona ca fiind o zona urbană marginalizată. Astfel, din cele 6.049 de persoane recenzate, numai 193 s-au declarat romi, iar nu mai puţin de 2.454 de respondenţi (40,57% din total) au refuzat să-şi declare etnia. În contextul segregării, al stereotipurilor şi prejudecăţilor, este posibil ca aceştia din urmă să fi refuzat declararea apartenenţei etnice pentru a nu îşi asocia o imagine negativă sau pentru că, aşa cum s-a constat în numeroase ocazii, nu îşi pot afirmă cu convingere o identitate clară. În ceea ce priveşte repartizarea populaţiei în vârstă de peste 10 ani pe nivel de educaţie, situaţia este extrem de gravă: 5,82% dintre locuitori sunt analfabeţi, iar 35,5% au absolvit doar ciclul primar sau cursuri de alfabetizare, având astfel abilităţi de scris/citit. Condiţiile improprii de desfăşurare a cursurilor în şcoală din cartier (clase supraaglomerate ce învaţă în 3 schimburi) şi ratele mari de absenteism şi abandon şcolar contribuie la aceste rezultate. În aceste condiţii, faptul că numai 18,12% au statut de ocupat pe piaţă muncii nu este surpinzător, prestând munci necalificate sau slab calificate. Marea majoritate a locuitorilor (44,27%) este întreţinută de altă persoană, de stat sau organizaţii private, iar 25,72% sunt cuprinşi în sistemul de educaţie. Astfel, rata de dependenţă economică este de 386,31%, fapt ce face că nivelul de trai să fie extrem de redus, iar dependenţa de sistemul de ajutoare sociale să fie ridicată: 2.321 de persoane beneficiază fie de alocaţie sprijinirea familiei fie de venit minim garantat. Condiţiile economice şi de trai (locuinţe construite în locuri şi condiţii improprii, fără acces la utilităţi) generează şi o stare precară de sănătate, astfel că şi rată morbidităţii şi mortalităţii sunt ridicate. În plus, numărul persoanelor care suferă diferite forme de dizabilitate este ridicat (147,conform datelor DGACPS).

Situaţia comunităţii marginalizate din Gârcini afectează întreagă comunitate din Săcele. Deşi în ultima decadă, zona Braşov a cunoscut o perioada de creştere economică, această creştere nu se reflectă şi la nivelul Municipiului Săcele. Astfel, investiţii majore realizate în arealul metropolitan Braşov au evitat zona Săcele/Gârcini şi s-au localizat în teritorii învecinate. Municipiul Săcele a înregistrat o evoluţie a zonelor construite de doar 2,94% între 2010 şi 2015, acest nivel reprezentând unul din cele mai mici niveluri între comunităţile urbane din Zona Metropolitană Braşov. Analiza efectuată în contextul elaborării Strategiei de Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Brașov relevă faptul că indicele de dezvoltare teritorială pentru Municipiul Săcele are valoarea de doar 2,23 ( la un nivel similar cu comunităţi rurale din teritoriul metropolitan Braşov). Prezenţa comunităţii sărace din Garcini afectează situaţia economică şi socială a Municipiului Săcele şi creează un dezavantaj faţă de comuitatile învecinate în competiţia pentru dezvoltare economică. Această situaţie este amplificată şi de faptul că bugetul public al Municipiului Săcele nu dispune de resursele necesare pentru a crea o infrastructură de sprijin pentru comunitatea de afaceri, crescându-şi astfel atractivitatea economică. Această situaţie se datorează, în parte şi faptului că bugetul localităţii este orientat, într-un procent considerabil, către plata prestaţiilor sociale către membrii comunităţii locale din Garcini. Astfel bugetul operaţional (componentă bugetului local ce poate fi orientată către investiţii) al Municipiului Săcele pentru perioada 2014 – 2023 este al doilea cel mai mic din comunităţile urbane ale Zonei Metropolitane Braşov (cu un nivel de 907,07 Euro / locuitor).

În concluzie, cartierul Garcini este o zona marginalizată de tip mahala cu case, în care se manifestă cronic probleme legate de locuire şi acces la utilităţi, în care populaţia îşi asigura existenţa în special din prestaţiile sociale sau muncă sezonieră. Gradul ridicat de sărăcie este generat de (şi influenţează totodată) lipsa educaţiei şi calificării profesionale şi accesul pe piaţă muncii precum şi precaritatea condiţiilor de sănătate. Infracţionalitatea şi violenţa sunt des întâlnite în rândul comunităţii, fapt ce determina, alături de sărăcie, segregarea de către ceilaţi locuitori ai localităţii. Prejudecăţile şi stereotipurile majorităţii faţă de această comunitate îngreunează iniţiativele de integrare socială. Pe parcursul ultimelor 2 decenii, administraţia locală din Săcele a aplicat măsuri de asistenţă socială impuse de politică naţională în domeniu, măsuri care vizau în special o intervenţie financiară, fără însă a urmări în mod esenţial reintegrarea economică şi socială a membrilor acestei comunități. Ca urmare, la fel că în multe alte locaţii din România, intervenţia de asistenţă socială a crescut gradul de dependenţă al comunităţii marginalizate faţă de resursele financiare oferite de sectorul public şi a generat un comportament de tip „free-rider (blatist)” în care comunitatea locală din Garcini solicită şi beneficiază de un sprijin financiar din partea sectorului public dar se comportă în manieră refractară la orice alt demers ce priveşte eliminarea situaţiilor de vulnerabilitate economică şi socială. Faptul că această situaţie este valabilă de peste 20 de ani face că astăzi să se contureze o generaţie care a cunoscut doar acest mod de viaţă caracterizat de excludere şi marginalizare, de respingerea oricăror influenţe din exterior şi de dezvoltarea identităţii comunitare prin negarea/repingerea valorilor majorităţii.

În acest context, instituțiilor locale de învățământ revine un rol importat în schmbarea acestor mentalități și susținerea activă a procesului de integrare educațională, socială și profesională a tinerilor proveniți din această comunitate.

II.1.3. Analiza mediului școlar

Una dintre principalele efecte generate de schimbările demografice este reprezentată de reducerea populației de vârstă școlară, un fenomen care, cu anumite particularități ce vor fi prezentate în cadrul acestei secțiuni, a afectat și Municipiul Săcele și care a determinat autoritățile să procedeze la comasarea unor instituții locale de învățământ pentru eficientizarea activității educaționale dar și pentru diminuarea costurilor de operare. Deși restructurarea a constat în primul rând în comasarea juridică a unor unităţi şcolare, în anumite situații s-a ajuns și la închiderea efectivă a spațiilor afectate activităților educaționale, acestea fiind supuse unor investiții pentru reconversie și refuncționalizare. Este și cazul ansamblului de clădiri ale fostului Liceu de Construcții din Săcele, care prin implementarea unui proiect finanțat prin POR 2007-2013, a fost transformat în centru multicultura și educațional.

În urma acestor evoluții, sistemul de învățămînt din Municipiul Săcele include în prezent următoarele unități finanțate de la bugetul de stat:

Nr. Crt.	Nume instituție	Ciclu	Profil	Specializări	Alte informații
1	Grădinița cu program normal nr. 1a	Preșcolar	–	–	–
2	Grădinița cu Program Normal nr. 1b	Preșcolar	–	–	–
3	Grădinița cu Program Normal nr. 3	Preșcolar	–	–	–
4	Grădinița cu Program Normal nr. 4	Preșcolar	–	–	–
5	Grădinița cu Program Normal nr. 4a	Preșcolar	–	–	–
6	Grădinița cu Program Normal nr. 5sg	Preșcolar	–	–	–
7	Grădinița cu Program Prelungit nr. 5	Preșcolar	–	–	–
8	Școala Gimnazială nr. 1 Săcele	Primar Gimnazial	–	–	–
9	Școala Gimnazială nr. 4 Săcele	Primar Gimnazial	–	–	–
10	Școala Gimnazială nr. 5 Săcele	Primar Gimnazial	–	–	Program normal și a doua șansă
11	Liceul Teoretic George Moroianu Sacele	Primar Gimnazial Liceal	Teoretic	Real – Științe	Predare în limba română și maghiară (pentru ciclul gimnazial și primar
12	Liceul Zajzoni Rab Istvan Săcele	Primar Gimnazial Liceal	Teoretic	Real – Științe ale naturii	Predare în limba maghiară
13	Liceul Tehnologic Victor Jing Săcele	Gimnazial Liceal Școală profesională Postliceal	Tehnologic	Conform analizei interne a instituției	–

În ceea ce privește comuna Tărlungeni, a doua localitate în care se desfășoară activitatea educațională a Liceului Tehnologic Victor Jinga, se constată o evoluție oarecum contrară celei înregistrate la nivel national și județean, caracterizată de o evoluție constant pozitivă a populației și, implicit, a celei de vârstă școlară. Ca atare, schimbările demografice nu au generat necesitatea comasării sau reducerii activității instituțiilor de învățământ existente dar, totuși aceste soluții au fost implementate și în Tâărlungeni în vederea consolidării capacității operaționale și diminuării costurilor de operare.

Ca atare, în prezent, în comuna Târlungeni funcționează o singură instituție de învățămînt cu personalitate juridică, Școala Gimnazială Tărlungeni, cu o serie de unități arondate, conform tabelului de mai jos:

Nr. Crt.	Nume instituție	Ciclu	Alte informații
1	Școala Gimnazială Tărlungeni	Primar și Gimnazial	–
2	Școala Gimnazială Tărlungeni – secția maghiară	Primar și Gimnazial	Predare în limba maghiară
3	Școala Gimnazială Zizin	Primar și Gimnazial	–
4	Școala Gimnazială Purcăreni	Primar și Gimnazial	–
5	Grădinița cu Program Normal Tărlungeni	Preșcolar	–
6	Grădinița cu Program Normal Tărlungeni 2	Preșcolar	–
7	Grădinița cu Program Normal Purcăreni	Preșcolar	–
8	Grădinița cu Program Normal Zizin	Preșcolar	–
9	Grădinița cu Program Normal Zizin 2	Preșcolar	–

Atât în Săcele cât și în Târlungeni, situația instituțiilor de învățământ prezentatate este extrem de eterogenă, atât din punct de vedere al stării lor tehnice și dotării cât și din punct de vedere al capacității de a satisface cerințele educaționale ale comunității. Astfel, dacă unele instituții de învățământ au beneficiat de investiții în reabilitare și modernizare, altele suferă vizibile degradări structurale care necesită investiții de amploare pentru redarea unor spații activităților cu caracter didactic. Un exemplu relevant în acest sens este reprezentat de Liceul George Moroianu care are la dispoziție din 2010 o sală de sport modernă, dar care în același timp nu a putut beneficia de o finanțare prin Programul Operațional Regional, Axa 3.4, acordată pentru consolidarea clădirii, mansardare, reabilitare. Liceul Tehnologic Victor Jinga unde unele spații educaționale, precum o parte a celor din corpul B nu sunt utilizate și se confruntă cu un proces constant de degradare, reprezintă un alt exemplu negative în acest sens. Dacă unele dintre instituțiile de învățământ din municipiu se confruntă cu reducerea constantă a numărului de elevi, Școala Gimnazială nr. 5 din Gârcini nu mai are capacitatea fizică de a satisface cerințele comunității locale, cursurile desfășurându-se și în trei schimburi. În aceste condiții, municipalitatea a demarat procedurile necesare pentru elaborarea documentației tehnico-eonomice în vederea construcției unui nou corp de clădire, investiție necesară pentru soluționarea acestei probleme stringente a comunității din Gârcini. Probleme similare privind suprasolicitarea infrastructurii disponibile se fac resimțite și în cazul Școlii Gimnaziale din Tărlungeni, mai ales a unităților care deservesc comunitățile marginalizate din Purcăreni și Tărlungeni.

O situație similară cu cea a infrastructurii se face resimțită și în cazul dotărilor specifice. Alături de aspecte pozitive, precum dotarea Liceului Tehnologic Victor Jinga și a Școlii Gimnaziale 5 cu sisteme integrate de securitate sau achiziționarea unor echipamente moderne prin accesarea unor finanțări nerambursabile, persistă și cele negative, precum insuficiența materialelor didactice și a bugetului pentru bunuri și servicii, cee ace afectează formarea practică la nivelul liceului anterior menționat.

Concluzii relevante privind calitatea și disponibilitatea infrastructurii educaționale și dotărilor specific oferă și tabelul de mai jos[53]:

Localitate	Element de infrastructură	2013	2014	2015
Săcele	Săli de clasă	179	125	165
	Ateliere școlare	12	11	11
	Laboratoare școlare	23	18	20
	Terenuri de sport	6	5	5
	PC	350	298	373
Tărlungeni	Săli de clasă	41	41	41
	Ateliere școlare	0	0	0
	Laboratoare școlare	3	0	0
	Terenuri de sport	2	0	0
	PC	23	8	8

Se constată, conform datelor de mai sus, că disponibilitatea elementelor specifice de infrastructură este în scădere, mai ales în cazul localității Târlungeni, în timp ce în municipiul Săcele, deși se constată o parțială revigorare în anul 2015, numărul sălilor de clasă, atelierelor și laboratoarelor școlare este mai redus decât în 2013, efect al restrângerii activităților educaționale.

Alături de educația formală derulată în cadrul instituțiilor de învățământ anterior prezentate, trebuie menționate și activitățile desfășurate de Clubul Copiilor și Elevilor din Municipiul Săcele dar și în cadrul Centrului de Zi pentru copii aflați în situații de risc, structură înființată în cadrul unui proiect POR 3.2. implementat de autoritățile locale în parteneriat cu Fundația Fast. În cadrul acestor structuri, copii au acces la diferite activități cu caracter educațional, beneficiind totodată de modalități instructive de petrecere a timpului liber. Activitățile organizate și oferite gratuit copiilor din municipiul Săcele includ educație plastică, muzică, dans modern, gimnastică, informatică, cursuri de limbi străine, folclor – cultură tradițională, tenis de masă, schi, orientare turistică.[54] De asemenea, începând din toamna anului 2016, în localitate funcționează și Centrul Multifuncțional și Educațional, în clădirea modernizată a fostului Liceu de Construcții, structură care oferă acces copiilor și tinerilor din localitate la activități cu caracter educațional și cultural-artistic.

Alături de situația infrastructurii specifice, evoluția populației de vârstă școlară corelată cu efectivele de elevi ale instituțiilor din Săcele și Tărlungeni oferă date relevante privind situația specifică a mediului educațional din cele două localități. Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, populația școlară înscrisă la unitățile de învățământ din Săcele și Tărlungeni, a înregistrat următoarea evoluție în ultimii ani pentru nivelurile preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional și postliceal:

Niveluri de instruire	Localitati	2011	2012	2013	2014	2015
Copii înscriși în grădinițe	SĂCELE	1062	959	1061	1024	1024
Copii înscriși în grădinițe	TĂRLUNGENI	295	326	343	321	312
Elevi înscriși în învățământul primar	SĂCELE	1617	1832	1811	1831	1891
Elevi înscriși în învățământul primar	TĂRLUNGENI	498	553	546	556	563
Elevi înscriși în învățământul gimnazial	SĂCELE	1246	1290	1308	1291	1299
Elevi înscriși în învățământul gimnazial	TĂRLUNGENI	429	483	502	497	498
Elevi înscriși în învățământul liceal	SĂCELE	729	730	674	483	400
Elevi înscriși în învățământul liceal	TĂRLUNGENI	0	0	0	0	26
Elevi înscriși în învățământul profesional	SĂCELE	57	15	52	245	326
Elevi înscriși în învățământul postliceal	SĂCELE	56	53	50	54	54

Evoluția numărului total de elevi înscriși la instituțiile de învățământ din Săcele și Tărlungeni[55]

Din analiza datelor prezentate în tabelul și graficul de mai sus se pot extrage următoarele concluzii:

În ansamblu, evoluția populației școlare este una pozitivă atât în municipiul Săcele (cu o creștere de 5% în cei cinci ani de analiză) cât și în Tărlugeni (cu o creștere de 12%)
Creșteri relevante pentru scopul prezentului studiu se fac remarcate în cazul copiilor înscriși la grădiniță, ciclul primar și gimnaziu (dovada a evoluției natalității și sporului demografic), ceea ce oferă pentru anii următori baza necesară pentru recrutarea elevilor pentru ciclurile liceale și de învățămînt superior
Este în scădere constantă și relevantă, cu un procent de 46%, numărul elevilor înscriși la învățămîntul liceal în municipiul Săcele, urmare a desființării unor specializări și comasării unor instituții, dar mai ales ca urmare a reorientării masive a tinerilor din localitate către instituțiile de învățământ din municipiul Braș Acest fenomen, care se răsfrânge și asupra elevilor din ciclurile gimnaziale și primare, trebuie privit ca o reală amenințare la adresa competitivității și viabilității activităților educaționale derulate de unitățile de învățământ cu acest profil din municipiul Săcele.
Numărul de elevi înscriși la învățămîntul profesional înregistrează creșteri importante ca urmare a reintroducerii acestei forme de învățământ, ceea ce confirmă că, în condițiile asigurării competitivității în raport cu instituțiile similare din municipiul Brașov, Liceul Tehnologic Victor Jinga nu se va confrunta cu dificultăți în recrutarea de formabili pentru acest ciclu.

1.4. Analiza SWOT/PEST(E)

II.1.4.1 Analiza SWOT

Demografie și social

Puncte tari	Puncte slabe
ü Creșterea constantă a populației atât în cazul municipiului Săcele cât și a comunei Tărlungeni ü Creșterea numărului persoanelor din categoria de vârstă 0-19 ani generează prognoze optimiste privind înlocuirea populației în vârstă de muncă ü Existenţa unei populații numeroase în vârstă de muncă ce are posibilitatea de a susţine cele două vârste „dependente” (tinerii şi vârstnicii) ü Ponderea relativ redusă a șomajului în cazul municipiului Săcele, sub mediile județene și naționale ü Caracterul multietnic, multicultural și multiconfesional al localității ü Tendința de creștere a numărului persoanelor absolvente de studii universitare ü Numărul ridicat de locuitori absolvenți de absolvenți de școală profesională și de ucenici sau liceu, profilul forței de muncă fiind adaptat la specificul economiei locale ü Derularea periodică a unor proiecte educaționale și de formare profesională finanțate cu fonduri europene ü Activități de impact desfășurate de organizații ne-guvernamentale în domeniul socio-educațional	ü Accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației, în special în cazul municipiului Săcele ü Existența unor importante comunități marginalizate – cartierul Gârcini din Săcele și comunitățile de romi din Tărlungeni și Zizin ü Gradul ridicat de vulnerabilitate al populației tinere (majoritar prezentă în comunitățile anterior menționate) ü Migraţia generală a populaţiei, internă și externă ü Migrația elevilor către instituțiile de învățămînt din Brașov ü Număr ridicat de persoane cu studii primare ü Existenţa unor segmente marginale de populaţie cu un nivel redus de educaţie şi pregătire profesională ü Rate scăzute de promovare la examenele de capacitate și bacalaureat ü Rata ridicată a analfabetismului ü Procentul redus al populației ocupate din totalul populației în vârstă de muncă ü Cea mai ridicată rată a șomajului din Zona Metropolitană Brașov în cazul comunei Tărlungeni ü Număr ridicat de persoane suferinde de boli cronice și cu handicap ü Existența unei pături sociale consistente ale cărei venituri sunt situate la limita sărăciei (asistați social) ü Infracționalitate ridicată comparativ cu alte localități ale Zonei Metropolitane Brașov ü Existența unor importante disfuncționalități de dezvoltare, în special în cazul comunităților marginalizate din cele două localități: infrastructură sanitară, culturală, sportivă și de agrement deficitară; grad redus de acoperire a rețelelor de utilități publice; mobilitate redusă a populației; deteriorarea factorilor de mediu; lipsa unui sistem eficient de management al deșeurilor
Oportunități	Amenințări
ü Apartenenţa municipiului la Zona Metropolitană Braşov şi facilităţile oferite de dezvoltarea integrată a zonei prin Polul de Creştere Braşov ü Posibilitatea accesării unor finanțări pentru dezvoltarea resurselor umane și creșterea accesibilității persoanelor din categoriile de risc pe piața muncii ü Realizarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea infrastructurii sociale, medicale, culturale și de agrement ü Atragerea unor investiţii care pot genera noi locuri de muncă şi vor conduce la scăderea şomajulu	ü Accentuarea gradului de dependenţă (raportul dintre persoanele tinere și vârstnice şi cele active) ü Intensificarea migrației populației, externă sau către alte localități ale Zonei Metropolitane ü Migraţia specialiştilor şi a forţei de muncă calificate ü Accentuarea disparităților de dezvoltare și a provocărilor cu care se confruntă comunitățile marginalizate din cele două localități ü Acutizarea problemelor sociale ü Instabilitatea economică şi financiară la nivel naţional

Mediul economic

Puncte tari	Puncte slabe
ü Localizarea favorabilă a celor două localități în Zona Metropolitană Brașov, în imediata vecinătate a municipiului polarizator ü Categoria IMM-urilor, principalele generatoare de creștere economică și locuri de muncă, bine reprezentată la nivel local ü Sectorul industrial valorifică potențialul și specificul celor două localități: industria alimentară, prelucrarea lemnului ü Prezența în Săcele a sectoarelor industriale cu valoare adăugată mare: industria prelucrătoare, industria echipamentelor electrice ü Activitatea Grupului Electroprecizia din municipiul Săcele, principalul angajator de localitate și parcul industrial pe care îl operează care poate atrage noi investitori ü Existența clusterului regional electrotehnic ETREC, care grupează companii, structuri de cercetare și instituții de învățămînt active în acest domeniu ü Evoluția domeniul construcțiilor, corelată cu dezvoltarea rezidențială a a celor două localități ü Dezvoltare constantă a sectorului terțiar (comerț și servicii), în special la nivelul municipiului Săcele ü Condiții favorabile pentru dezvoltarea sectorului de servicii turistice și de agrement: așezare favorabilă, cadru natural deosebit, patrimoniu cultural-istoric bogat și inedit ü Dezvoltare semnificativă a infrastructurii de primire turistică ü Acces adecvat la infrastructura rutieră, ceea ce favorizează mobilitatea persoanelor și mărfurilor; sistemul de transport în comun din municipiul Săcele care facilitează mobilitatea forței de muncă ü Gradul ridicat de disponibilitate a populației în vârstă de muncă ü Creșterea constantă a ponderii persoanelor absolvente de studii terțiare, în special în cazul municipiului Săcele ü Ofertă educațională tehnică locală adaptată la specificul economiei locale	ü Competitivitate redusă a mediului de afaceri local comparativ cu evoluția altor localități din Zona Metropolitană Brașov ü Reducerea constantă a activităților industriale din Săcele și a ponderii acestora în structura economiei locale ü Diversitatea redusă a activităților industriale; polarizarea acestor activități în jurul câtorva întreprinderi mari ü Investiții reduse în amenajarea/construcția de noi spații de depozitare/desfacere a mărfurilor ü Procentul redus de utilizare a terenurilor agricole; dezvoltarea insuficientă a activităților agricole cu caracter economic ü Insuficienta valorificare a resurselor naturale și culturale din punct de vedere turistic; colaborare deficitară în acest domeniu între autoritățile locale, operatorii de turism și societatea civilă ü Infrastructura culturală, de agrement și petrecere a timpului liber deficitară ü Prezența și activitatea redusă a asociațiilor și organizațiilor patronale și profesionale ü Implicare redusă a companiilor locale în clustere și lanțuri de clustere și în alte forme de colaborare cu actorii locali ü Lipsa centrelor de afaceri, a infrastructurii și mecanismelor de transfer tehnologic ü Platforma Electroprecizia nu dispune de acces rutier direct la centura ocolitoare a municipiului ü Un procent semnificativ din locuitorii din Săcele și Tărlungeni au numai studii gimnaziale și nu sunt competitivi pe piața muncii ü Procent ridicat al analfabetismului, comparativ cu alte localități din Zona Metropolitană Brașov ü Existența unor comunități în situații de risc precum cele din Tărlungeni, Zizin și Gârcini ale cărei membri se confruntă cu bariere la intrarea pe piața muncii, generate de lipsa studiilor și pregătirea profesională deficitară. ü Fluctuația cererii de forță de muncă la nivel local datorită ü Rata ocupării este foarte scăzută; șomajul în cazul comunei Tărlungeni este la cel mai ridicat nivel din Zona Metropolitană Brașov ü Manifestări reduse ale spiritului antreprenorial
Oportunități	Amenințări
ü Situarea municipiului Săcele pe principala axă de dezvoltare urbană din Zona Metropolitană Brașov ü Atragerea în localitate a unor noi investitori prin Parcul Industrial Electroprecizia ü Programele operaționale și alte programe cu finanţare internaţionala (Banca Mondială, BERD, BEI, fonduri de investiţii, etc) pot susține investițiile în dezvoltarea infrastructurii economice a municipiului Săcele și comunei Tărlungeni ü Gruparea agenților economici locali în clustere și lanțuri de clustere poate contribui la creșterea performanțelor economice ale acestora și consolidarea contactelor între mediul economic, educațional și autoritățile publice ü Posibilitatea dezvoltării de servicii suport pentru sectoarele industriale predominante la nivel local ü Valorificarea potențialului turistic, natural și cultural istoric local prin promovarea unor forme de turism de nișă ü Dezvoltarea turismului local, care poate genera și diversificarea și creșterea profitabilității serviciilor auxiliare de agrement, alimentație publică, transport ü Creșterea constantă a nivelului de pregătire al forței locale de muncă ü Posibilitatea soluționării problematicilor sociale relevate la nivelul comunităților locale defavorizate prin accesarea de finanțări pentru dezvoltarea resurselor umane și implementarea de concepte moderne precum cel al economiei sociale	ü Menținerea și adâncirea deficitului de comunicare între autoritățile publice, reprezentanții mediului de afaceri, societatea civilă și instituțiile de învățămînt locale în procesul de planificare a dezvoltării economice a localității și corelarea ofertei educaționale cu cerințele specifice ale angajatorilor ü Intensificarea competiției în raport cu celelalte localități din Zona Metropolitană Brașov în privința atragerii unor noi investiții în sectorul economic. ü Transferul afacerilor din cele două localități către zona Râșnov, Cristian, Ghimbav, Predeal ca urmare a competitivității și oportunităților reduse prezentate de mediul economic local ü Menținerea gradului ridicat de specializare a industriei săcelene poate predispune economia locală la riscuri semnificative în situația unei noi crize globale ü Pierderea unor oportunităţi de finanţare europeană datorită capacităţii financiare reduse a administraţiei publice şi a IMM-urilor de a derula şi implementa proiecte cu finanţări nerambursabile ü Creșterea decalajelor între ritmul de dezvoltare al zonelor economice și cel de extindere a rețelelor de utilități. ü Migrarea forței de muncă calificate către municipiul Brașov și în străinătate ü Accentuarea problematicilor sociale generate de existența însemnatelor comunități defavorizate din localitate – creșterea numărului de analfabeți, persoane fără calificare profesională, șomeri

Mediul școlar

Puncte tari	Puncte slabe
ü Creșterea constantă a populației de vârstă școlară și a numărului de elevi înscriși în ciclurile preșcolar, primar, gimnazial și de învățămînt profesional ü Oferta educațională locală cuprinde nivelul preșcolar, primar și gimnazial, liceal (teoretic – real și uman și tehnologic), învățămînt profesional și postliceal. ü Unele instituții de învățământ din cele două localități au beneficiat de investiții în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale ü Parteneriatele existente între instituțiile de învățământ locale care derulează inițiative comune pentru gestionarea problemelor copiilor proveniți din comunitățile defavorizate din Săcele și Tărlungeni ü Existența Centrului Educațional și Multicultural precum și a Centrului de Zi pentru copii în situații de risc din Săcele, prin care se oferă acces la activități educaționale informale și non-formale	ü Reducerea semnficativă a numărului de elevi înscriși în ciclul liceal la instituțiile din localitate ü Infrastructură deficitară și subdimensionată, în special în cazul Școlii Gimnaziale 5 și a Școlii Gimnaziale Tărlungeni ü O evoluție constant negativă a disponibilității infrastructurii de profil (din perspectiva numărului de clase, laboratoare, ateliere, săli și terenuri de sport) ü Gradul de supraîncărcare a unor instituții de învățământ locale (în special a celor care deervesc comunități defavorizate) corelat cu reducerea constantă a elevilor în special în cazul liceelor teoretice din Săcele ü Numărul redus de specializări oferite pe filiera teoretică de instituțiile de învățământ locale
Oportunități	Amenințări
ü Evoluția constantă a populației din Săcele și Tărlungeni care oferă baza necesară pentru recrutarea viitorilor elevi ai instituțiilor de învățământ din localitate. ü Programele cu finanțare nerambursabilă disponibile în ciclul 2014-2020 care oferă oportunități pentru integrarea elevilor din comunitățile defavorizate, specializarea personalului și modernizarea infrastructurii ü Includerea inițiativelor de susținere a sistemului local de învățământ în strategiile de dezvoltare ale localităților Săcele și Tărlungeni	ü Tendința din ce în ce mai accentuată de migrare a elevilor din ciclurile gimnazial și liceal către instituții de învățământ din municipiul Brașov ü Degradarea continuă a infrastructurii de profil, ca urmare a investițiilor necesare reabilitării/modernizării acesteia

II.1.4.1 Analiza PEST(E)

Contextul politic

Direcțiile și prioritățile de dezvoltare a sistemului de învățământ sunt stabilite la nivel național printr-o serie documente strategice precum Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 și Strategia Educaţiei și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020. Aceste documente stabilesc și măsurile și intervențiile necesare pe termen scurt și mediu pentru atingerea obiectivelor specifice în domeniul educației, formării profesionale și incluziunii sociale, definite prin Strategia Europa 2020. Dezvoltarea infrastructurii educaționale, creșterea calității actului educațional și eficientizarea activităților de formare profesională a personalului didactic reprezintă totodată obiective importante definite prin documentele strategice elaborate la nivel regional, județean și local.

La nivel local, dezvoltarea sistemului educațional prin intervenții de tip “hard” și “soft’ este susținută prin intervențiile identificate în cadrul Strategiilor de dezvoltare a celor două localități. Autoritățile publice locale se implică activ în susținerea demersurilor de modernizare a infrastructurii și susțin din bugetul local funcționarea instituțiilor locale de învățământ, însă se manifestă în continuare o serie de deficiențe sub forma insuficienței resurselor materiale disponibile.

Un alt factor care este de natură să influențeze direct și activitatea Liceului Tehnologic Victor Jinga este reprezentat de instabilitatea politică și schimbările legislative frecvente, inclusiv cu caracter structural, în domeniul educațional.

În acest context, este necesar ca instituția să își stabilească un plan de dezvoltare flexibil, care să permită replierea și adaptarea rapidă la aceste schimbări. Se recomandă totodată acordarea unei atenții sporite implementării unor proiecte cu finanțare nerambursabilă și identificarea și valorificarea unor surse de venituri extrabugetare care să susțină dezvoltarea infrastructurii dar și eficientizarea activităților educaționale și de formare derulate.

Contextul economic

Economia săceleană, caracterizată anterior anului 1989 printr-o specializare aproape exclusiv industrială, a cunoscut ca urmare a schimbărilor economice și politice ulterioare o serie de transformări care s-au caracterizat prin diminuarea ponderii și importanței industriei și dezvoltarea semnificativă a sectorului terțiar (comerț și servicii). Totuși, în ultimii ani se face remarcată o revigorare a activităților cu caracter industrial și diversificarea acestora către domenii precum cel de prelucrare a lemnului, textile și îmbrăcăminte, industria alimentară. Totodată, industria mecanică și eletrotehnică manifestă tendințe de revigorare, având ca motor principal al dezvoltării, din nou, grupul Electroprecizia. Mai mult, Parcul Industrial înființat de entitatea menționată, precum și zonele de dezvoltare create de autoritățile publice locale la limita cu teritoriul administrativ al municipiului Brașov au atras în localitate noi investitori și au generat creștere economică. Efect al acestor noi investiții, se remarcă și o orientare a industriei locale către noile tehnologii, iar inițiativele de CDI sunt susținute de entități parteneriale precum clusterul Etrec. Pe de altă parte, comerțul și serviciile, sector în care turismul îndeosebi cunoaște o dezvoltare semnificativă generează o creștere constantă a cererii pentru forță de muncă bine pregătită. Chiar dacă la o scară mai redusă, aceste evoluții pozitive se fac remarcate și la nivelul localității Tărlungeni unde, în pofida caracterului rural al localității, industria alimentară și de prelucrare a lemnului este bine reprezentată alături de sectorul serviciilor turistice. Aceste sectoare economice sunt adaptate la potențialul și profilul economic al localității și valorifică forța de muncă locală.

Dezvoltarea economică este însă afectată de disponibilitatea redusă a forței de muncă și migrația acesteia în special către Brașov, de nivelul redus de pregătire al populației în vârstă de muncă, și de nivelul șomajului care cel puțin în cazul comunei Tărlungeni se menține la cote ridicate.

În acest context, este necesară o intensificare a colaborării Liceului Tehnologic Victor Jinga cu reprezentanții mediului de afaceri local, în vederea corelării ofertei educaționale cu nevoile acestora și crearea unor noi specializării adaptate noilor tehnologii emergente; implicarea mai activă în activități de formare și recalificare a adulților și programe tip „A doua șansă”; îmbunătățirea și creșterea relevanței activităților de orientare și consiliere în carieră a elevilor.

Contextul social

Atât municipiul Săcele cât și comuna Tărlungeni cunosc din punct de vedere demografic o creștere constantă a populației, efect atât al sporului natural cât și al migrației externe, ca urmare a dezvoltărilor rezidențiale din ultimii ani. Această evoluție se reflectă și asupra categoriei persoanelor active, disponibilitatea forței de muncă, exclusiv din perspectivă cantitativă, fiind ridicată. Ambele localități se confruntă însă cu o serie de pobleme endemice, reprezentate de existența pe teritoriul lor a unor importante comunități marginalizate, în risc de excluziune. Este vorba de cartierul Gârcini din Săcele și comunitățile de romi din Tărlungeni și Zizin, ale căror membri se confruntă cu probleme semnificative sub aspectul veniturilor reduse, condițiilor improprii de locuire, accesului redus la infrastructură, nivelului redus de pregătire, fenomenul anafabetismului și al delincvenței, inclusiv juvenile. Dimensiunea acestor comunități, marginalizarea tot mai evidentă a membrilor acestora dar și disponibilitatea redusă a resurselor care pot soluționa aceste probleme conduce la accentuarea constantă a deficiențelor prezentate, în pofida intervențiilor și proiectelor adresate acestor nevoi, care au avut însă, de cele mai multe ori, caracter individual, singular.

Alături de problemele acestor comunități și determinate parțial de acestea, în cele două localități se fac remarcate din punct de vedere socio-demografic și alte deficiențe care se manifestă sub aspectul nivelului slab de pregătire al personalului, nivelul analfabetismului și șomajului (care se situează la cote extrem de ridicate în Tărlungeni), gradului redus de ocupare al populației active.

De asemenea, alți factori care afectează calitatea vieții membrilor celor două comunități constau în infrastructură sanitară, culturală, sportivă și de agrement deficitară; grad redus de acoperire a rețelelor de utilități publice; mobilitate redusă a populației; deteriorarea factorilor de mediu; lipsa unui sistem eficient de management al deșeurilor.

Având în vedere aspectele prezentate, alături de autoritățile publice locale, instituțiile de învățământ și implicit Liceul Tehnologic Victor Jinga trebuie să își asume un rol mai important în soluționarea disfuncționalităților care se manifestă în special pe planul educației și integrării socio-profesionale a membrilor comunității. Acest demers se impune cu atât mai mult cu cât cei mai mulți dintre elevii școlii provin din comunitățile defavorizate anterior prezentate. Între direcțiile de acțiune potențiale se poate miza pe creșterea vizibilității ofertei educaționale proprii și promovarea importanței educației și formării profesionale la nivelul membrilor acestor comunități, intensificarea colaborării cu autoritățile publice și societatea civilă pentru intervenții comune, structurale în aceste zone, creșterea frecvenței și diversificarea activităților extracurriculare adresate elevilor în situații de risc.

Contextul tehnologic

Deși industria săceleană este prin tradiție specializată pe domeniul electrotehnic și mecanic, profil care se menține și în prezent prin activitățile derulate pe platforma Electroprecizia, se fac remarcate în continuare deficiențe referitoare la uzura fizică și morală a echipamentelor utilizate precum și la adoptarea redusă a noilor tehnologii în procesul de producției. Această situație se face remarcată și în gradul redus de inovare și implicare în activități de CDI a agenților economici din cele două localități studiate. Cu toate acestea, în ultimii ani se fac remarcate o serie de demersuri parteneriale destinate să contribuie la modernizarea tehnologică și orientarea către produse inovative, cel puțin în sectorul eletrotehnic, derulate prin intermediul clusterului ETREC, deși activitatea acestei structuri se menține la un nivel foarte redus față de adevăratul potențial de dezvoltare și inovare. Totodată, agenții economici locali încep să investească în tehnologii noi (robotizare, IOT, big data) și pe piață apar jucători noi din domenii tehnologice high end.

Aceste evoluții trebuie luate în considerare și la stabilirea planului de dezvoltare instituțională a Liceului Tehnologic Victor Jinga, prin corelarea permanentă a ofertei educaționale cu cererea de pe piața muncii, crearea unor noi specializări pentru cunoașterea și operarea tehnologiilor emegente și accentuarea componentei practice a formării, inclusiv prin înființarea unei forme de învățământ dual. Nu în ultimul rând, pentru susținerea acestor demersuri, este necesară concentrarea resurselor disponibile și accesarea unor finanțări nerambursabile pentru modernizarea bazei materiale, în special a laboratoarelor și atelierelor, în acord cu evoluțiile tehnologice.

Contextul ecologic

Municipiul Săcele și Comuna Tărlungeni dispun de o serie de avantaje relevante care se manifestă prin cadrul natural divers, suprafața extinsă a fondului forestier, factori care corelați cu prezența redusă a activităților economice generatoare de poluare asigură o calitate ridicată a condițiilor de mediu prin raportare la alte localități ale Zonei Metropolitane Brașov.

Totuși, o serie de deficiențe și amenințări semnificative se manifestă în primul rând din perspectiva lipsei unui sistem eficient de management al deșeurilor, care să acopere integral cele două localități și care să ofere posibilitatea gestionării acestora în cadrul unor rampe locale ecologice. Datorită acestor elemente dar și gradului redus de educație ecologică a populației, depozitarea neconformă a deșeurilor se manifestă frecvent. Acest fenomen cu influențe negative asupra stării de igienă și sănătate a populației dar și în ceea ce privește estetica localităților se remarcă cu predilecție în zonele marginalizate din cele două localități (cartierul Gârcini, comunitățile de romi din Tărlungeni și Zizin).

Alte aspecte negative sunt reprezentate de lipsa infrastructurii pietonale și pentru ciclism care încurajează utilizare autoturismelor proprii cu influență asupra calității aerului, utilizarea redusă a transportului în comun și suprafața redusă a spațiilor verzi și a parcurilor. Nu în ultimul rând, gradul redus de acoperire cu utilități a tuturor zonelor celor două localități determină poluări ale solului și aerului.

În acest context, politica educațională a Liceului Tehnologic Victor Jinga trebuie să se concentreze inclusiv pe formarea de competențe civice și în domeniul educației ecologice, care să conducă la conștientizarea de către elevi a importanței unui mediu curat și sănătos și la o mai mare implicare a acestora în soluționarea problemelor comunității din care provin, anterior menționate. Acest deziderat se poate realiza prin activități educaționale formale și non-formale, precum acțiuni de ecologizare, derularea de proiecte școlare în domeniul ecologic și al protecției mediului, activități de formare derulate în aer liber.

II.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

II.2.1. Elevi. Oferta educațională

Numărul și structura populației școlare

Prin raportare la tendințele înregistrate în mediul educațional, manifestate sub forma reducerii constant a populației școlare, Liceul Tehnologic Victor Jinga, din perspectivă strict statistică, nu se confruntă cu acest fenomen, conform datelor privind evoluția numărului de elevi prezentate în tabelul următor.

Număr total elevi înscriși la 15 septembrie	2012-2013	2013-2014	2014-2015	2015-2016	2016-2017
Total, din care:	571	585	572	615	638
în municipiul Săcele	453	412	398	439	415
în Târlungeni	118	173	174	176	101
în Zizin	0	0	0	0	122
Clasa a V-a	0	0	0	26	30
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	0	0	0	0
Clasa a VI-a	0	0	0	0	20
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	0	0	0	0
Clasa a IX-a	122	172	49	0	19
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	11	7	7	0	0
Clasa a X-a	114	58	41	51	0
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	42	2	2	6	0
Clasa a XI-a	77	117	67	79	58
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	28	3	4	2
Clasa a XII-a	92	67	80	50	42
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	0	20	1	2
Clasa a XIII-a	40	34	23	23	15
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	0	0	0	0
Clasa a XIV-a	58	35	13	0	0
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	0	0	0	0
An de completare Clasa a XI-a	15	0	0	0	0
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	0	0	0	0
Școala profesională, anul I	0	52	119	169	193
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	18	3	0	0
Școala profesională, anul II	0	0	126	102	139
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	0	19	2	1
Școala profesională, anul III	0	0	0	60	77
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	0	0	5	0
Școala postliceală, anul I	31	30	32	34	29
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	0	0	0	0
Școala postliceală, anul II	22	20	22	21	16
*– din care număr de elevi de etnie rromă*	0	0	0	0	0

Cu toate acestea, evoluția aparent pozitivă a numărului de elevi, cu un procent de 11% în anul școlar 2016/2017 față de 2012/2013 se bazează exclusiv pe măsurile adoptate de instituție în vederea adaptării la schimbările demografice dar și la tendința tot mai accentuată a copiilor și tinerilor din Săcele de a se orienta către instituțiile de învățământ din municipiul Brașov. Astfel, creșterea menționată a numărului de elevi se datorează introducerii ciclului gimnazial în oferta educațională a școlii, începând cu anul școlar 2015-2016, precum și extinderii activității educaționale către localitățile limitrofe Târlungeni și Zizin.

Concluzii relevante generează și graficul alăturat privind evoluția numărului de elevi pe cicluri în ultimii cinci ani.

Se poate observa, conform graficului, o sincronizare a evoluției numărului de elevi din ciclul liceal (inclusiv seral), cu cea a elevilor din școala profesională. Din anul școlar 2012/2013, care marchează reintroducerea învățămîntului profesional, numărul de elevi înscriși la acest nivel de pregătire înregistrează o creștere constantă, în detrimentul învățământului liceal care înregistrează o evoluție diametral opusă. Această evoluție confirmă practic tendința de specializare a instituției către învățământul profesional, care încadrează în anul 2016/2017 un procent de 64% din efectivul de elevi. Se constantă totodată o creștere a ponderii efectivelor de elevi din ciclul gimnazial, corespunzător cu noua orientare a instituției, în timp ce din perspectiva acestui indicator, nivelul postliceal înregistrează o evoluție aproape lineară, marcată de o ușoară reducere a efectivelor.

Un procent semnificativ al elevilor instituției provin din medii defavorizate, în condițiile în care atât în municipiul Săcele cât și în localitățile Târlungeni și Zizin sunt localizate importante comunități marginalizate, în risc de excluziune socială și economică. În condițiile în care o mare parte a membrilor acestor comunități sunt de etnie romă, se remarcă în graficul următor tendința tot mai pronunțată a elevilor proveniți din aceste medii și a familiilor lor de a nu-și declara, sau în anumite cazuri, de a nu conștientiza apartenența la acest grup etnic. Astfel, de la un număr de 53 de elevi de etnie rromă, reprezentând un procent de aproximativ 10% din efectivele totale în anul 2012/2013, în anul 2016/2017, instituția are numai 5 elevi declarați de etnie romă, reprezentând un procent de mai puțin de 1%

În beneficiul acestor elevi, instituția derulează programe de susținere și promovare a culturii și limbii rromani și s-a implicat în calitate de membru în Asociația Grupul de Acțiune Locală Gârcini care își propune să implementeze mecanismul DLRC în această comunitate marginalizată din Săcele.

Problemele acestor comunități defavorizate, caracterizate prin nivelul redus de educație, acces deficitar la servicii socio-educaționale și culturale, venituri reduse și creștere demografică accelerate influențează direct și manifestarea fenomenului abandonului școlar la nivelul școlii.

An școlar	2013-2014	2014-2015	2015-2016
Cazuri abandon liceu zi	48	10	1
Cazuri abandon liceu seral	3	18	0
Cazuri abandon școala profesională	0	47	2

Evoluția cazurilor de abandon în cazul ciclului liceal este corelată cu schimbările înregistrate în oferta educațională a instituției, reducerea acestora fiind determinată de reorientarea școlii către învățămîntul profesional. Totuși, o evoluție interesantă se face remarcată în cazul învățămîntului profesional, unde se înregistrează o situație atipică în anul școlar 2014-2015, față de anii anteriori și cel care urmează. La gimnaziu și ciclul postliceal nu s-au înregistrat cazuri de abandon școlar, datorită implicării adulților, însă din perspective diferite: astfel în cazul gimnaziului părinții sunt cointeresați în susținerea parcursului școlar al copiiilor lor de obținerea alocațiilor și diverselor burse, iar în cazul școlii postliceale este vorba de adulți care sunt deja conțtienți de importanța formării profesionale de calitate astfel că se manifestă mult mai responsabil.

În ceea ce privește numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale, acesta este redus comparativ cu efectivele totale (2 astfel de cazuri în 2014/2015, respectiv 8 în 2015/2016 și 2016/2017). Acești elevi sunt integrați în colectiv însă beneficiază de o abordare diferențiată din partea cadrelor didactice în acord cu nevoile lor specifice de formare.

Rolul școlii este de a pregăti cetățeni responsabili, cu o capacitate adecvată de integrare socială și civică și de adaptare la contexte diferite și în continuă schimbare, care să dețină și abilitățile și competențele profesionale specifice meseriei în care au obținut calificarea. Din această perspectivă, rezultatele școlare reprezintă imaginea succesului instituției școlare doar până la un punct. Ele trebuie analizate în contextul socio-economic și cultural al comunității locale în care școala își desfășoară activitatea și plecând de la datele de intrare în comunitatea școlară a acestor elevi. În acest sens, testele de evaluare inițială sunt esențiale în stabilirea sistemului de referință și al stabilirii strategiei didactice și a metodelor și mijloacelor cele mai potrivite pentru educația și formarea profesională a elevilor școlii. Din păcate, deși anual se folosesc testele inițiale de către profesorii școlii, ele nu sunt repetate în mod similar la final de an școlar sau periodic, pe parcursul ciclului educațional, pentru a se măsura evoluția elevilor cu acceași unitate de măsură (în acest context mediile obținute de către elevi fiind prea puțin relevante, ele nereușind să cuantifice în mod direct măsura în care elevul deține aceste competențe cheie).

Rezultatele înregistrate la sfârșitul anului 2015-2016 pentru absolvenții liceului tehnologic sunt redate grafic după cum urmează:

Analiza graficului relevă mai multe concluzii:

numărul absolvenților de liceu tehnologic a scăzut dramatic odată cu scăderea atractivității instituției în rândul absolvenilor de gimnaziu și incapacitatea de a mai organiza clase de liceu;
numărul extrem de mic al absolvenților de liceu care se înscriu la examanele de atestare profesională și bacalaureat, fapt ce reflectă slaba pregătire a acestora, chiar dacă au promovat anul școlar;
rata de promovare mică a examenului de bacalaureat (între 11,76% și 33,33%), însă raportată la numărul total al absolvenților din promoție (deci și cei care din diverse motive nu s-au înscris la examenul de bacalaureat) ea fluctuează între 1,43%, în 2015, și 5,56%, în 2016; trebuie menționat totuși că creșterea aceasta s-a petrecut nu prin creșterea numărului celor care au trecut examenul „maturității”, ci pe fondul scăderii numărului total de absolvenți de clasa a XII-a, respectiv a XIII-a seral;
procentul, surprinzător privit în contextul general al rezultatelor școlare, al celor care obțin atestatul profesional: între 91,66% și 100%!;

În ceea ce privește școala profesională, această formă de pregătire profesională inițială a fost reînființată începând cu anul școlar 2013-2014, astfel că se pot analiza rezultatele pentru primele două promoții, după cum se poate observa în graficul următor:

Spre deosebire de liceu, în ceea ce privește școala profesională, numărul absolvenților care se înscriu la examenul de certificare profesională este mult mai mare, procentul acestora fiind de peste 83%, iar al celor care obțin acest document este de 100%. Aceste rezultate se explică și prin nivelul redus de complexitate al acestor examene precum și prin faptul că fiind vorba și de probe practice, respectiv mici proiecte realizate sub îndrumarea profesorilor de la clasă, acestea sunt ușor de realizat.

Rezultatele de la final de ciclu sunt reflecția evoluției elevilor pe întreg parcursul școlar. Astfel, tabele următoare redau evoluția unor indicatori esențiali pentru analiza rezultatelor școlare la final de ciclu:

Procentul de promovare la sfârșitul anului școlar (după susținerea examenelor de corigențe)	2012-2013	2013-2014	2014-2015	2015-2016
– gimnazial	–	–	–	95%
– liceal tehnologic (cursuri de zi)	85%	84%	66%	58%
– liceal tehnologic (cursuri seral)	80%	86%	65%	56%
– școala profesională	–	94%	70%	54%
– școala postliceală	100%	100%	100%	56%

Număr elevi corigenți	2012-2013	2013-2014	2014-2015	2015-2016
– gimnazial	–	–	–	8
– liceal tehnologic (cursuri de zi)	33	24	3	8
– liceal tehnologic (cursuri seral)	3	2	15	13
– școala profesională	–	14	31	23
– școala postliceală	0	0	1	12

Număr elevi cu situația școlară neîncheiată la finalul anului școlar	2012-2013	2013-2014	2014-2015	2015-2016
– gimnazial	–	–	–	2
– liceal tehnologic (cursuri de zi)	40	38	28	0
– liceal tehnologic (cursuri seral)	19	12	30	0
– școala profesională	–	2	57	61
– școala postliceală	4	1	0	0

Număr elevi exmatriculați	2012-2013	2013-2014	2014-2015	2015-2016
– gimnazial	–	–	–	0
– liceal tehnologic (cursuri de zi)	24	26	15	20
– liceal tehnologic (cursuri seral)	32	68	33	47
– școala profesională	–	0	3	13
– școala postliceală	22	16	29	30

Număr elevi repetenți la finalul anului școlar (după susținerea corigențelor)	2012-2013	2013-2014	2014-2015	2015-2016
– gimnazial	–	–	–	3
– liceal tehnologic (cursuri de zi)	50	39	18	11
– liceal tehnologic (cursuri seral)	12	5	1	8
– școala profesională	–	13	9	132
– școala postliceală	4	0	0	0

Dacă în privința ciclului gimnazial și al școlii postliceale acești indicatori prezintă evoluții bune (explicația se regăsește la capitolul II.2.1), în cazul elevilor adolescenți (liceu zi și școala profesională) și al celor de la cursurile serale, ei arată atât lipsa de interes și de înțelegere a importanței școlii în evoluția profesională și personală ulterioară a elevilor cât și inexistența unor legături corespunzătoare cu familia și/sau lipsa de interes a familiei. De cele mai multe ori, acești elevi fie abandonează, fie înregistrează rezultate școlare foarte slabe întrucât preferă să se angajeze – chiar și fără a avea vreo calificare, în cazul adolescenților – sau să aloce timp insuficient școlii și pregătirii în favoarea locului de muncă și al familiei[56], în cazul adulților de la cursurile serale.

Oferta educațională

Pe parcursul anului școlar 2016-2017, oferta educațională a Liceului Tehnologic Victor Jinga s-a adresat următoarelor niveluri:

Şcoala gimnazială (cls.a.V-a și a VI-a)
Ruta directă liceu
Nivelul I (clasa IX, seral) 2ani
Nivelul II (clasele XI, XII , XIII seral) 2 ani
Invatamant profesională (clasele IX- XI) 3 ani
Şcoala postliceală de stat 2 ani.

Specializările oferite în 2016-2017 au fost:

Şcoală gimnazială –cls.a V-a, a VI-a
Liceu ruta directă – filiera tehnologică

domeniul pregătirii de bază: comerţ
- tehnician în activităţi de comerţ (cursuri de zi si seral)
domeniul pregătirii de bază: economic-administrativ
- tehnician în activităţi economice (cursuri serale)
domeniul pregătirii de bază: mecanică
- tehnician mecanic intretinere si reparatii (cl.IX.cursuri serale)
domeniul pregătirii de bază: construcţii, instalații si lucrări publice
- tehnician în construcţii şi lucrări publice (cursuri serale);
domeniul pregătirii de bază: prelucrarea lemnului
- tehnician în fabricarea produselor din lemn (cursuri serale).

Invatamant profesional:

domeniul pregătirii de bază: comerț
- comerciant – vânzător
domeniul pregătirii de bază: mecanică
- sudor
- tinichigiu-vopsitor auto
- strungar
domeniul pregătirii de bază: electric
- confecţioner produse electrotehnice
domeniul pregătirii de bază: construcții, instalații si lucrări publice
- constructor structuri monolite
- dulgher, tâmplar, parchetar
- zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar
- instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze
- instalator instalații de încălzire centrală
domeniul pregătirii de bază: fabricarea produselor de lemn
- tâmplar universal

Şcoala postliceală:

domeniul economic
asistent de gestiune (învăţământ de stat) 2 ani.

Pentru anul școlar 2017-2018, proiectul planului de şcolarizare la învăţământul gimnazial conține modificări semnificative, manifestate sub forma creșterii numărului de clase de la 2 la 11 (1 clasă a V-a, 3 clase a VI-a, 4 clase a VII-a și 3 clase a VIII-a), precum și a efectivelor de elevi de la 50 la 308. Totodată, dacă în structura ofertei educaționale pentru liceu și școala postliceală nu apar modificări în structura ofertei educaționale, în cazul școlii profesionale sunt introduse noi specializări pentru clasa a IX, ceea ce demonstrează interesul instituției pentru adaptarea cadrului de calificări la evoluția cerințelor de pe piața muncii. Noile specializări oferite sunt în domeniul pregătirii de bază mecanică:

turnător
operator la mașini cu comandă numerică

II.2.2. Resurse umane

Structura de personal

În anul școlar 2016/2017, Liceul Tehnologic Victor Jinga a avut la dispoziție următoarele categorii de personal:

Nr. crt.	Categorii personal	Număr
1	Personal didactic	53
2	Personal didactic auxiliar	5
3	Personal nedidactic	17

Structura personalului este redată în tabelul următor:

Nr. Crt	Categorii de personal	Posturi	Număr
1	Personal didactic	Titulari	24
		Suplinitori	17
		Plata cu ora	12
2	Personal didactic auxiliar	Contabil	1
		Secretar	1
		Informatician	1
		Tehnician	1
		Administrator patrimoniu	1
3	Personal nedidactic	Îngrijitoare	6
		Portari	3
		Fochiști	4
		Muncitori întreținere	3
		Șofer	1

Repartizarea cadrelor didactice pe specialități este următoarea:

Specialitatea	Titulari	Suplinitori	Plata cu ora
Limba și literatura română	1	2	1
Matematică	2	1	0
Fizică	1	0	0
Chimie	1	0	1
Limba engleză	2	0	0
Limba franceză	1	0	0
Istorie	1	0	1
Geografie	1	0	0
Biologie	0	1	0
Religie	1	0	1
Educație fizică	2	0	1
Educație muzicală	0	0	1
Educație plastică	0	0	1
TIC	1	0	0
Economie, economie aplicată, educație antreprenorială	0	1	1
Construcții, instalații și lucrări publice – Construcții	2	1	0
Pregătire instruire practică – Construcții	0	3	3
Instalații pentru construcții	0	1	0
Pregătire instruire practică – Instalații pentru construcții	0	1	0
Prelucrarea lemnului	0	1	0
Electrotehnică	1	0	0
Pregătire instruire practică – electrotehnică	1	0	0
Economic, administrativ, poștă	2	1	0
Pregătire instruire practică – economic, administrativ, poștă	0	1	0
Economic comerț	1	0	0
Pregătire instruire practică – comerț	0	1	0
Mecanică	2	0	1
Pregătire instruire practică – mecanică	0	1	1
Profesor documentarist	0	1	1
Cabinet asistență psihopedagogică	1	0	0

Aspectele anterior prezentate generează următoarele concluzii cu privire la structura de personal a Liceul Tehnologic Victor Jinga:

Instituția dispune de o schemă de personal tehnic și administrativ corespunzător dimensionată, care permite gestionarea eficientă a aspectelor logistice referitoare la operarea și întreținerea infrastructurii de profil
În ceea ce privește disponibilitatea personalului didactic, relevante sunt datele prezentate în graficul următor. Astfel, din cele 30 de discipline, doar 18 beneficiază de activitatea unor profesori titulari, în timp ce pentru alte 12, activitatea didactică e susținută de suplinitori și personal angajat cu plata orară. Acest fapt determină o fluctuație relativ ridicată a personalului și, în consecință, o implicare mai redusă a profesorilor ne-titulari, cu consecințe negative în ceea ce privește calitatea actului educaț

Modul de acoperire cu personal a disciplinelor de învățământ

Dacă prin raportarea efectivului cadrelor didactice la numărul total de elevi (care a fost în anul școlar 2016/2017 de 638) rezultă un raport brut elev/profesor de 12,04, sub media județeană de 15,4%, se remarcă o distribuție neuniformă a cadrelor didactice pe cicluri. Astfel, instituția se confruntă cu un deficit al cadrelor didactice specializate în special în cazul invatamantului profesional, unde în anul școlar 2016-2017 au fost înscriși 409 elevi, iar numărul profesorilor pe specialitățile tehnice a fost de numai 27, din care 9 titulari, 12 suplinitori și 6 cu plata cu ora.

Pregătirea personalului

Nivelul de pregătire al cadrelor didactice din cadrul instituției, în anul școlar 2016-2017 a fost următorul:

Personal cu gradul didactic I – 17
Personal cu gradul didactic II – 7
Personal cu gradul didactic definitiv – 19
Debutanți fără grade didactice – 8
Personal necalificat – 2

Prin urmare, se poate că, din punct de vedere al nivelului de calificare și specializare a personalului didactic, Liceul Tehnologic Victor Jinga beneficiază de o serie de avantaje. De altfel, această concluzie este susținută de interesul manifestat de cadrele didactice din școală în ceea ce priveşte perfecţionarea profesională:

în anul şcolar 2010-2011, instituția avea 16 cadre cu gradul didactic I, 5 cadre cu gradul didactic II, 8 cadre cu gradul didactic definitiv.
În anul şcolar 2011-2012 a mai obţinut gradul didactic I încă o persoană, gradul II încă 3 persoane şi definitivatul încă 3 persoane.
În anul şcolar 2012-2013 a obţinut gradul didactic I încă o persoană, gradul didactic II încă o persoană, definitivat – o persoană.
În anul şcolar 2013-2014 un cadru didactic s-a înscris la gradul didactic I.
În anul şcolar 2014-2015 două persoane s-au înscris la gradul I, o persoană la gradul II şi două persoane la definitivat.
În anul şcolar 2015-2016 și-a susținut examenul de gradul I o persoană, iar examenul de gradul II doua persoane. Și-au depus dosarul pentru gradul I o persoană, pentru gradul II o persoană şi una pentru definitivat.

Profesorii din cadrul instituției sunt totodată interesaţi de tehnicile şi metodele moderne de predare – învăţare, fapt demonstrat de participarea constantă la cursuri de formare continuă organizate de CCD Braşov sau alte instituţii abilitate; un număr semnificativ de cadre didactice au participat la cursul de integrare în colectivitate a elevilor CES. Astfel, mai mult de jumătate din cadrele didactice au participat la cursuri de formare continuă în ultimii cinci ani. Totodată, o parte a cadrelor didactice urmează cursuri de masterat în specialitatea lor.

Participarea profesorilor la stagii de pregătire profesională şi activităţi de perfecţionare pe parcursul anului școlar 2015/2016 este redată în tabelul următor

Nr. Crt.	Nume și prenume	Cursuri / grade didactice
1	Ștefănescu Bogdan	Curs reabilitare pentru examinatorii DELF /Alianța Franceză Brașov
2	Botiz Andreea	Preinspecție gradul II
3	Mihaiu Aurelia	Schimb profesional la Colegiul Bolton/Anglia
4	Talagai Ionela	Înscrisă la gradul II/examen 2017
5	Telegaru Valentina	Curs de perfecționare ”Situații financiare consolidate” –CCI.
6	Ovesia Otilia	Preinspecție pentru definitivat
7	Popa Clara – Maria	Susținerea gradului didactic I – 2016
8	Sefcenco Nicoleta	Modulul I Psihopedagogic – Univ. Transilvania DPPD
9	Căpățână Constantin Sorin	Modulul I Psihopedagogic – Univ. Transilvania DPPD
10	Maloș Magdalena	Susținerea gradului II – examen 2016
11	Stratulat (Tomos) Andreea Alexandra	Înscrisă la gradul II – examen 2017
12	Varga(Gheorghiu) Raluca	Înscrisă la gradul I – susținere 2017
13	Dragu Alina	Înscrisă la gradul II – examen 2017
14	Ionescu Fleser Alexandra	Curs de formare profesională ”Managementul carierei didactice”
15	Dascalu Iulian	Susținerea gradului II – examen 2016
16	Ursu Ionuț	Înscris gradul II – examen 2017

II.2.3. Colaborarea cu agenții economici

Având în vedere profilul tehnic al instituției, Liceul Tehnologic Victor Jinga acordă atenția necesară colaborării cu agenții economici locali în vederea definirii ofertei de școlarizare a calificărilor și planificării claselor în corelare cu cerințele acestora și tendințele de pe piața muncii. Parteneriatul cu reprezentanții mediului de afaceri se desfășoară pe următoarele coordonate:

O colaborare permanentă cu agenții economici în vederea identificării cerințelor specifice ale acestora și corelarea ofertei de formare cu tendințele de pe piața muncii. Este vizată totodată identificarea unor noi abordări în cadrul procesului educațional, pentru accentuarea componentei practice a formării elevilor. În acest sens, trebuie menționat parteneriatul cu grupul Electroprecizia din localitate, cu care există o strânsă colaborare încă din momentul înființării școlii, instituția formând numeroase generații de specialiști în domeniul electrotehnic ce își desfășoară activitatea profesională pe platforma menționată În condițiile în care Grupul Electroprecizia se confruntă cu lipsa personalului tânăr calificat, media de vârstă a actualilor angajaţi fiind destul de ridicată, o soluție identificată împreună cu reprezentanții companiei este reprezentată de implementarea de către Liceul Tehnologic Victor Jinga a modelului de școală profesională duală după modelul Şcolii Germane Kronstadt din Brașov
Derularea de acțiuni comune cu reprezentanții mediului economic în procesul de consiliere și orientare în carieră a viitorilor absolvenț În acest sens, sunt organizate cu caracter periodic vizite de lucru și întâlniri ale elevilor cu agenții economici din localitate, între partenerii tradiționali ai Liceului Tehnologic Victor Jinga aflându-se S.C.Arblast SRL, S.C.Labell SRL, S.C.AEF Automobile SRL, S.C.Motors Management SRL, S.C.Blach Dom Montaj SRL, S.C.Electroprecizia Automotive Equipment SRL, S.C.Electroprecizia Electrical Equipment SRL, S.C.Rombas SRL,S.C.Bob Building SRL, S.C.Valea cu flori SRL, S.C.Roby Building SRL.
Asigurarea pregătirii profesionale a elevilor în condiții concrete de muncă, prin desfășurarea instruirii practice aferente calificărilor din oferta educațională a școlii la agenții economici locali dar și din Municipiul Braș Acest parteneriat se află într-o continuă consolidare și extindere; astfel, în anul școlar 2016-2017, instruirea practică s-a realizat în colaborare cu 18 agenți economici locali, iar pentru anul școlar 2017-2018 există deja încheiate contracte-cadru pentru practica elevilor cu un număr de 14 companii, care acoperă integral, conform tabelului alăturat, efectivul de elevi ai instituției din ciclurile de învățămînt profesional.

NrCrt	Agent economic	Clasa a IX-a, învățământ profesional de zi, cu durata de 3 ani		Clasele a X-a si a XI a, învățământ profesional de zi, cu durata de 3 ani
NrCrt	Agent economic	Calificare profesională	Număr elevi	Calificare profesională	Număr elevi
1	METRO Cash&Carry 2	Comerciant vânzător	28	Comerciant vânzător	55
2	SC ELECTROPRECIZIA ELECTRICAL EQUIPMENT SRL	Confecţioner produse electrotehnice	14	Confecţioner produse electrotehnice	45
3	SC ARBLAST SRL	Tinichigiu vopsitor auto	7	Tinichigiu vopsitor auto	15
4	SC GOBLLIN SERV SRL	Tinichigiu vopsitor auto	7	Tinichigiu vopsitor auto	13
5	SC RAPTRONIC PROCESS ENGINEERING SRL	Sudor	5	Sudor	32
6	SC DEWULF SRL	Sudor	5	Sudor	3
7	SC ELECTROPRECIZIA ELECTRICAL MOTORS SRL	Turnător	10	–	–
7	SC ELECTROPRECIZIA ELECTRICAL MOTORS SRL	Operator maşini cu comandă numerică	10	–	–
8	SC ROMBAS PROD SRL	Constructor structuri monolite	14	Constructor structuri monolite	33
9	SC IZO VILLAS SRL	Zugrav, ipsosar, vopsitor,tapetar	28	Zugrav, ipsosar, vopsitor,tapetar	37
10	SC CALIENTE INSTAL SRL	Instalator instalaţii tehnico sanitare şi de gaze	7	Instalator instalaţii tehnico sanitare şi de gaze	4
11	SC ZS&L QUICK INSTAL SRL	Instalator instalaţii tehnico sanitare şi de gaze	7	Instalator instalaţii tehnico sanitare şi de gaze	15
12	SC BLACH DOM MONTAJ SRL	Tâmplar universal	28	Tâmplar universal	29
13	SC ELECTROPRECIZIA SA	–	–	Strungar	35
14	LORINCZ LAJOS I.I.	–	–	Instalator instalații de încălzire centrală	20
	TOTAL		170		332

Implementarea în parteneriat de programe aferente Curriculumului în dezvoltare locală (CDL), în cadrul cărora se asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită, în contextul oferit de agenții economici locali, formarea tuturor competentelor tehnice descrise în Standardele de Pregătire Profesională. Astfel, în anul școlar 2016-2017, au fost propuse și aprobate de Inspectoratul Școlar al Județului Brașov un număr de 13 astfel de programe cu următorii coordonatori:
Ovesia Otilia – Economia,finanţele mele şi activităţile unităţii economice
Jica Carmen – Specializări în domeniul mecanic
Jica Carmen și Moraru Florin – Organizarea locului de muncă-Igiena şi securitatea muncii
Buga Dorina și Gocza Ștefan – Organizarea locului de muncă-Igiena şi securitatea muncii
Buzogany Istvan – Organizarea locului de muncă-Igiena şi securitatea muncii
Săndulescu Elena- Organizarea locului de muncă-Igiena şi securitatea muncii
Frățilă Daniel – Tehnici comerciale
Săndulescu Elena – Integrarea la locul de muncă
Kocsis Balazs – Lucrări practice în domeniul electric
Bejenaru Constantin – Zugrăveli simple
Suson Petre și Gocza Ștefan – Zidării simple și tencuieli
Teșileanu Monica – Intreţinerea şi organizarea atelierului de tâmplărie
Moraru Florin – Specializări în domeniul mecanic

În consecință, se poate aprecia că există o colaborare adecvată a Liceului Tehnologic Victor Jinga cu reprezentanții mediului economic însă se recomandă extinderea acesteia și în alte domenii, precum derularea în parteneriat a unor proiecte educaționale și de formare profesională. De asemenea, în contextul în care pentru inserția profesională a absolvenților piața muncii din întreaga Zonă Metropolitană Brașov oferă mai multe oportunități, este necesară extinderea parteneriatelor și cu agenți economici din acest areal.

II.2.4. Resurse materiale și financiare

Resursele materiale

În prezent, activitatea educațională a Liceului Tehnologic Victor Jinga se desfășoară în Municipiul Săcele, Aleea Episcop Popeea nr. 20, unde instituția are la dispoziție un campus cu o suprafață de aproximativ 5 ha, cuprinzând 5 corpuri de clădire, 2 terenuri de sport şi spaţiu verde generos.

Corpul principal reprezintă principala clădire în care se desfășoară activitățile cu caracter educațional și administrativ. Construcția se desfășoară pe 3 nivele (P+2E) și include spații cu următoarele destinații: cancelarie și sală pentru profesori, cabinet psihologie, contabilitate, directorat, secretariat, administrație, laboratoare, săli de clasă, arhive, magazii, oficii și grupuri sanitare. Clădirea se prezintă într-o stare tehnică general bună, rezultat al investițiilor realizate în ultimii ani însă necesită investiții în vederea reabilitării fațadei exterioare.

Corpul B se desfăşoară pe patru nivele: subsol, parter, etaj 1, etaj 2 și dispune de două scări de acces (Scara A si Scara B) care deservesc spaţii care nu comunică între ele. Corpul B găzduiește următoarele funcțiuni: săli de clasă, laboratoare, cabinete, grupuri sanitare, oficii, vestiare, spații tehnice. La nivelul clădirii sunt în derulare lucrări de reamenajare și compartimentare și este numai parțial utilizată.

Clădirea Sălii Festive se desfăşoară pe două nivele: subsol şi parter. La subsol sunt amplasate spații tehnice, ateliere de specialitate, oficii și magazii. La parter este situată sala festivă cu culisele, ateliere, cancelaria maeștrilor, birouri, vestiare, oficii, grupuri sanitare.

Clădirea biliotecii se desfășoară pe două niveluri: parter și etaj. La parter este situată biblioteca cu spații anexe și grupuri sanitare iar la etaj a fost amenajat Centrul de Informare și Documentare al instituției. Clădirea bibliotecii necesită investiții în vederea anvelopării, pentru creșterea gradului de eficiență energetică.

Sala de sport se desfășoară pe un singur nivel și include spații cu următoarele funcţiuni: sală sport, grupuri sanitare, vestiare, cameră centrală, sală profesori. Clădirea sălii de sport necesită realizarea de lucrări pentru reparația și modernizarea acoperișului.

În total, bilanțul spațiilor aflate la destinația Liceului Tehnologic Victor Jinga pentru derularea activităților educaționale include 26 cabinete (pe fiecare disciplină); 9 laboratoare (3 de informatică, 1 de electrotehnică, 1 de electronică, 1 mecanică, 1 chimie, 1 fizică); ateliere de mecanică, electrotehnică, comerţ şi alimentaţie publică, sală de sport; bibliotecă și Centru de Documentare şi Informare; sală festivă, 2 terenuri de sport.

Toate spațiile menționate dispun de acces adecvat la utilități:

energie electrică din rețeaua de distribuție
alimentare cu apă din rețeaua stradală
sisteme de încălzire prin centrale termice proprii
sistem de colectare ape pluviale şi uzate menajere
telefonie și internet
sisteme de supraveghere video, control acces, alarmare la incendiu și efracț

În ceea ce privește activitățile educaționale derulate în Tărlungeni și Zizin, instituția utilizează în baza Contractului de parteneriat încheiat în cadrul Consorțiului școlar „Curcubeul Tărlungului”, corpurile de clădire aparținând Școlii Gimnaziale Tărlungeni și unității ei arondate din satul Zizin.

Liceul Tehnologic Victor Jinga a beneficiat în ultimii ani de o serie de proiecte și investiții în vederea modernizării infrastructurii existente și dotării, destinate să contribuie la creșterea calității actului educațional, și anume:

Programul MECI prin care şcoala a fost dotată cu o reţea de 35 de calculatoare de ultimă generaţie care, împreună cu cele 46 existente, permit un grad de utilizare de 10 de elevi la un calculator, precum şi aplicarea de metode noi de învăţare şi predare (AEL).
Dotarea cu echipamentele multimedia (5 televizoare, 5 video-playere şi un video-proiector), care sunt în prezent utilizate în cadrul cabinetelor şi laboratoarelor pentru susținerea de activități didactice cu pronunțat caracter interactiv
Înființarea în toamna anului 2008 a Centrul de Documentare şi Informare care oferă un cadru optim pentru elevi în vederea documentării şi informării în procesul de formare, dar și pentru susținerea de activități educaționale cu caracter informal. Centrul dispune de 4 calculatoare, 1 laptop racordat la video-proiector, 2 imprimante, TV, aparat video și oferă acces la un fond de carte 22.000 volume în mai multe limbi.
Reabilitarea integrală a infrastructurii atelierelor de mecanică, electrotehnică şi servicii a (geamuri şi uşi termopan, pardoseli de gresie, faianţă şi chiuvete) și dotarea acestora cu echipamente conform normelor UE şi conform cerinţelor din programele școlare prin Programul Phare, care a permis achiziționarea de mijloace fixe în valoare de 560.648,18 lei și obiecte de inventar în valoare de 254.721 lei.
Reabilitarea spațiilor aferente scării A din corpul B, pentru găzduirea claselor de gimnaziu
Dotarea tuturor clădirilor aflate în patrimoniul instituției cu sisteme de securitate (control acces, supraveghere video, alarmare la incendiu și efracție) prin proiectul “Achiziţia şi instalarea echipamentelor specifice pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în unităţile de învăţământ şi pe domeniul public din localitățile Codlea, Săcele, Râsnov, Predeal si Ghimbav”, derulat cu finanțare prin Programul Operațional 2007-2013.

Totuși, dincolo de de inițiativele anterior prezentate, Liceul Tehnologic Victor Jinga se confruntă în continuare cu o serie de dificultăți referitoare la modernizarea infrastructurii disponibile în acord cu standardele în vigoare, dar și în ceea ce privește asigurarea materialelor și dotărilor necesare pentru susținerea activităților didactice. Principalele provocări rezidă în:

Bugetul redus disponibil pentru investiții, factor care influențează termenul și calitatea lucrărilor de modernizare propuse. Un exemplu elocvent în acest sens este reprezentat de lucrările de modernizare a corpului B, care se derulează etapizat și împiedică utilizarea clădirii respective la întreaga capacitate. În acest context, trebuie remarcat și faptul că în anul 2016, instituția nu a beneficiat de alocare bugetară pentru investiții, situație care este parțial remediată conform listei investițiilor propuse pentru 2017

Nr. Crt.	Denumire obiectiv de investiție	Valoare bugetată – mii lei –
1	Realizare rampă de acces pentru persoanele cu dizabilități Corp principal	12
2	Reparații fațadă corp principal	78
3	Închidere / compartimentare terasă Corp Principal	48
4	Anvelopare Centru de Documentare și Informare	150
5	Reparație capitală acoperiș Sala sport	140
6	Reparație hol Corp Principal	35

Alături de componenta investițională, o deficiență se manifestă în ceea ce privește achiziționarea consumabilelor necesare desfăşurarii activităţilor didactice care sunt achiziționate în mare parte prin intermediul fondurilor extrabugetare ale şcolii (închiriere de spaţii, închiriere sala de sport, prestarea de servicii în cadrul orelor de instruire practică pentru agenţii economici).
Volumul redus de manuale și de rechizite şcolare, care nu pot fi achiziționate cu sprjinul familiilor elevilor datorită situației materiale precare a majorității acestora.

Resursele financiare

Structura bugetului instituției și evoluția acestuia generează concluzii relevante cu privire la capacitatea financiară a Liceului Tehnologic Victor Jinga de a susține în condiții optime activitatea educațională și de formare. Pentru anul 2017, bugetul alocat instituției de învățământ este în sumă totală de 3355,16 mii lei, în creștere cu un procent de numai 2% față de bugetul disponibil în cursul anului 2016 (3281,86 lei).

Dacă din punct de vedere al sumelor totale alocate nu se înregistrează evoluții semnificative, structura comparativă a cheltuielilor, prezentată în graficul următor, generează următoarele concluzii:

În ambii ani de analiză, cea mai importantă componentă bugetară este alocată cheltuielilor cu personalul, care înregistrează în anul 2017, ca urmare a corelării cu noile politici salariale în domeniul învățământului, o creștere de aproximativ 8 procente. Prin urmare, instituția are la dispoziție resursele necesare pentru plata drepturilor salariale cuvenite corpului didactic si personalului auxiliar
Comparativ cu anul 2016, bugetul pentru bunuri și servicii aferent anului 2017 înregistrează o scădere cu aproximativ 14 procente. Reducerea bugetară menționată are potențialul de a afecta capacitatea instituției de a susține plățile către furnizori, dintre care unele pentru bunuri și servicii necesare susținerii activităților educaționale (utilități, materiale didactice), în condițiile în care efectivele de elevi înregistrează o tendință de creș
Planurile de investiții nu beneficiază de alocările financiare necesare; în anul 2016, școala nu a realizat investiții, iar bugetul alocat pentru anul 2017, de 12 mii lei, este insuficient în raport cu valoarea totală a investițiilor necesare, de 463 mii lei.
Crește, comparativ cu anul 2016, bugetul pentru asistență socială (29,49 mii la 35 mii lei), ceea ce este un indicator al creșterii numărului de elevi ai instituției proveniți din medii defavorizate.

Alături de alocările prezentate, din bugetul local al municipiului Săcele, instituția beneficiază de venituri extrabugetare provenite din închirierea de spaţii, închirierea sălii de sport și prestarea de servicii în cadrul orelor de instruire practică pentru agenţii economici. Aceste resurse sunt utilizate pentru completarea sumelor necesare pentru achiziționarea materialelor și consumabilelor destinate desfăşurarii activităţilor didactice.

În condițiile în care majoritatatea elevilor școlii provin din medii defavorizate și nu se poate miza pe susținere financiară din partea familiilor acestora, iar sponsorizările din partea agenților economici locali sunt nesemnificative, este necesară identificarea unor noi surse de venituri extrabugetare în vedere îmbunătățirii bazei materiale și asigurării eficienței activității educaționale, intensificarea demersurilor pentru accesarea unor finanțări nerambursabile și pentru participarea în proiecte de parteneriat internațional fiind una dintre soluțiile recomandate în acest sens.

II.2.5 Activitatea internă

Curriculum

În cadrul instituției se aplică curriculum naţional în vigoare, demersurile didactice fiind adaptate la cerinţele unui învăţământ modern centrat pe elev, în scopul dezvoltării competenţelor cheie. De asemenea, se mizează pe aplicarea conceptului de curriculum în dezvoltare locală, prin care se asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită, în contextul oferit de agenții economici locali, formarea tuturor competențelor tehnice descrise în Standardele de Pregătire Profesională. Această abordare oferă un cadru curricular partial flexibil care permite adaptarea la nevoile de formare identificate pe baza analizelor pieței muncii, precum și crearea oportunităților pentru rute profesionale individualizate. În acest context, în anul şcolar 2016-2017, la clasele a IX-a şi a X-a după consultarea ageţilor economici s-au propus şi aprobat de către conducerea şcolii şi Inspectoratul Școlar al Județului Brașov 13 programe tip CDL deja menționate.

Pentru realizarea obiectivelor curriculumului, în cadrul instituției se aplică învăţarea diferenţiată, în funcţie de stilurile de învăţare ale elevilor, având în vedere și provocările reprezentate de nivelul de competențe ale acestora și mediul de proveniență. Astfel, la admiterea în clasa a IX-a se constată că marea majoritate a elevilor sunt de pregătire medie şi submedie şi prezintă lacune în ceea ce priveşte însuşirea noţiunilor de bază la matematică şi ştiinţe, dificultăţi mari de scriere, exprimare , argumentarea afirmaţiilor şi lipsuri în vocabular. În acest context, se pune accentul pe recuperarea decalajelor de învăţare, exprimare şi scriere corectă, în prezent derulându-se în şcoală un program care vizează educaţia elevilor rromi. În cadrul acestui program, predarea şi învăţarea elevilor defavorizaţi (parţial rromi) a fost adaptată nivelului lor de înţelegere. Obiectivele predării la aceşti elevi sunt:

dezvoltarea abilităţilor de comunicare la un nivel acceptabil
obişnuinţa de a lucra în echipă şi de a avea responsabilităţi foarte clare
însuşirea unor noţiuni teoretice şi abilităţi practice de bază.

În activitatea didactică, la nivelul fiecarei arii curriculare, profesorii aplică metode de predare –învăţare activ-participative, centrate pe elevi, utilizând: dialogul, munca în echipă, expunerea, demonstraţia, conversaţia euristica, problematizarea, portofoliul, proiectele, aplicaţii de teren, vizite, folosind totodata o serie de materiale didactice şi echipamente specifice disciplinei. De altfel predarea şi învăţarea centrată pe elev, prin utilizarea metodelor active, participative, învăţarea diferenţiată, proiectarea unor situaţii de învăţare, lucrul pe grupe de elevi, conferinţe, jocuri de rol, algoritmizarea,brainstorming-ul, proiecte interdisciplinare, lecţii asistate de calculator (AEL), și-a demonstrat eficacitatea, metodele anterior prezentate fiind utilizate de către profesori în proporţie de 70%. Această metoda nu se poate aplica însă în totalitate din motive obiective care constituie de altfel provocări cu care Liceul Tehnologic Victor Jinga se confruntă în prezent:

Aplicarea învăţării diferenţiate este imposibilă în clase cu 28- 30 elevi.
Realizarea diverselor fişe de lucru, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare presupune costuri ridicate
Disponibilitatea redusă a softurilor educaţionale aflate la dispoziția instituției

La aceste provocări se adaugă faptul că evaluarea prin examenele naţionale este bazată pe nivelul cunoştinţelor teoretice şi mai puţin pe abilităţile practice ale elevilor.

Evaluarea elevilor se realizează prin metode tradiţionale în proporţie de 30% (teste scrise, referate, evaluare orală). Metodele moderne de evaluare precum proiectul, portofoliul, eseul structurat, teste cu itemi la alegere, teste grilă sunt folosite pe scară din ce în ce mai largă de cadrele didactice ale școlii.

Prin predare şi evaluare se urmăresc următoarele obiective:

dezvoltarea competenţelor specifice meseriei în care sunt pregătiţi elevii
dezvoltarea abilităţilor de comnunicare şi lucru în echipă
formarea deprinderilor de utilizare în practică a cunoştintelor teoretice
dezvoltarea creativităţii
dezvoltarea competențelor digitale

Astfel, scopul urmărit este ca la finalul studiilor, tinerii absolvenţi să aibă cunostinţe teoretice şi abilităţi profesionale, să-şi însuşească valorile civice, morale şi estetice care, în ansamblu, să le ofere șanse reale pentru integrarea socială și pe piața muncii.

În vederea atingerii acestui deziderat, în scopul eficientizării activităților educaționale și pentru implementarea curiculum-ului adaptat la nevoile specifice de formare și profilul elevilor, în cadrul instituției se utilizează următoarele instrumente și metode:

Participarea cadrelor didactice la lecţii deschise la clasele a VIII-a în cadrul şcolilor generale din municipiul Săcele, ceea ce permite o primă evaluare a nivelului și profilului viitorilor elevi ai instituț
Aplicarea de teste de evaluare iniţială,de evaluare continuă şi finală şi chestionare aplicate la toate clasele şi formele de învăţământ.Testele predictive la clasele a IX-a vizează evaluarea cunoştintelor şi deprinderilor cu care elevii sunt preluați din învăţământul gimnazial, iar cele sumative aplicate la clasele terminale, vizează evaluarea nivelului de pregătire cu care părăsesc aceşti elevi sistemul.
Organizarea Consiliilor profesorale ale clasei, pentru discutarea şi rezolvarea tuturor problemelor specifice fiecărui nivel de studiu.
Colocvii la nivel de comisie a diriginţilor pe diferite teme educaţionale diverse, care permit diseminarea experiențelor dobândite de către aceștia și transferul de competențe specifice.
Lecţii deschise în scopul orientării profesionale şi vocaţionale a elevilor

În ceea ce priveşte consilierea şi orientarea, şcoala dispune de un specialist (psihologul şcolii) care acordă consiliere individuală elevilor (în funcţie de problemele acestora), parintilor si cadrelor didactice, dar și cu caracter general, în cadrul unor programe precum cele de prevenire a violenţei, de informare cu privire la efectele nocive ale fumatului, alcoolului, consumului de droguri, etc. De asemenea, prin activităţile de cabinet se facilitează accesul elevilor la servicii de consiliere psihopedagogică şi OSP. Astfel, numai pe parcursul ultimului an școlar, 106 elevi au beneficiat de consiliere individuală, 23 de consiliere în grup, iar 268 au fost consiliați la clasă cu privire la următoarele aspecte:

probleme personale (cu o pondere de 30%)
orientarea carierei (30%)
relaționarea în mediul școlar (40%)

Comisii școlare

Cadrele didactice ale instituției participă activ în comisiile pe diverse domenii de activitate stabilite anual. Structura și componența actuală a acestor comisii este următoarea:

Nr. Crt.	Comisia	Coordonator	Membri
1	Comisia pentru asigurarea calităţii CEAC	Maloș Magdalena Alice	Gătejel Rodica Buzea Zorica Rusu Cornelia Ovesia Otilia Jica Carmen Ştefănescu Bogdan
1	Subcomisia PAS	Buzea Zorica	Buzea Zorica
2	Comisia de achiziţie publică	Director Bilan Florin	Contabil Avram Camelia Informatician Roşca Silviu Pop Marian
3	Comisia de inventariere	Ovesia Otilia	Popovici Ioan Regman Alexandru Manole Maria
4	Comisia de casare	Kocsis Balazs	Rusu Cornelia Roşca Silviu Pop Marian Foris Ildiko
5	Comisia de recepţie	Regman Alexandru	Ovesia Otilia Buzea Zorica Roşca Silviu
6	Comisia de curriculum	Ștefănescu Elena	Șefii de arii curriculare Șefii de catedre
	Subcomisia pentru orar	Popa Clara	Ștefănescu Elena Tomos Andreea Rusu Cornelia
	Subcomisia pentru examene şi concursuri	Rusu Cornelia	Gătejel Rodica
	Subcomisia pentru examene de diferenţe şi corigenţe	Koscs Klara	Varga Raluca Ovesia Otilia Toate cadrele didactice implicate în examenele de diferenţe
	Subcomisia pentru verificarea cataloagelor	Varga Raluca	Dascălu Iulian Grama Rodica
	Subcomisia pentru perfecţionarea cadrelor didactice	Dragu Alina	Maloş Magdalena
	Subcomisia pentru CDL, CDS, acorduri de parteneriat	Buzea Zorica,	Buga Dorina Kocsis Balazs
	Subcomisia pentru Organizarea practicii comasate	Jica Carmen	Popovici Ioan Buzea Zorica Buga Dorina Buzogany Istvan
7	Comisia de proiecte şi parteneriate internaţionale	Colţ Radu	Drăgan Mihaela Botiz Andreea Maloş Magdalena
8	Comisia pentru activităţi educative extracurriculare şi promovarea imaginii şcolii	Cerbu Dorel	Profesorii de la catedrele tehnice, servicii şi diriginţii
9	Comisia Securitatea şi sănătatea muncii şi situaţii de urgenţă	Kocsis Balazs	Regman Alexandru Buga Dorina Pop Marian
10	Comisia pentru combaterea violenţei şi monitorizarea frecvenţei	Popovici Ioan	Dascălu Iulian Dragu Alina Ştefănescu Bogdan Diriginţii
11	Comisia de audit energetic şi gospodărire	Regman Alexandru	Pop Marian Roşca Silviu
12	Comisia socială	Manole Maria Magdalena	Mihaiu Aurelia Tomos Andreea Diriginții
13	Comisia de orientare şcolară şi profesională şi a diriginţilor	psih. Dragu Alina	Diriginții
14	Comisia de control intern(subcomisia de riscuri):	Buzea Zorica	Domokos Olga Avram Camelia Roşca Silviu Mihaiu Aurelia Tomos Andreea
15	Comisia cod de conduită	Popovici Ioan	Frățilă Daniel Ștefănescu Bogdan Kocsiş Balazs Ursu Ionuț
16	Comisia anticorupție	Manole Maria Magdalena	Telegaru Valentina Ursu Ionuț Ionescu Fleser Alexandra

Activitatea fiecărei comisii este consemnată în rapoartele de activitate cu caracter semestrial și trimestrial. Este necesară însă o documentare mai detaliată și riguroasă a activităților derulate de comisii, în vederea asigurării trasabilității deciziilor și pentru o mai bună planificare a activităților viitoare.

Proiecte

Liceul Tehnologic Victor Jinga a fost una dintre primele instituții de învățământ din județul Brașov care s-a implicat în calitate de solicitant și partener în proiecte educaționale și de formare profesională derulate cu finanțare prin programele europene. Relevant în acest sens este faptul că, în perioada 2004-2014, instituția a implementat un număr de 12 proiecte de mobilități profesionale finanțate prin Programul Leonardo da Vinci, prin intermediul cărora aproape 100 de elevi și 75 de profesori și angajați din cadrul unor instituții și companii partenere ale liceului au participat la stagii de formare profesională (cu durata cuprinsă între 2 și 4 săptămâni) în școli sau companii din țări precum Franța, Malta, Spania, Portugalia și Norvegia.

Totodată, școala a participat în calitate de partener în cadrul unor consorții internaționale pentru implementarea unor proiecte care au vizat dezvoltarea de materiale educaționale și programe de pregătire cu aplicabilitate europeană precum Immilabour, Romaninet, cu finanțare prin programele Comenius, Leonardo, LLP.

Printre cele mai importante proiecte implementate de instituție în ultimii ani pot fi menționate:

Proiectul „Şanse egale pentru toţi – garanţie a calităţii actului educaţional”, derulat cu finanțare prin Programul LLP – LdV, a avut ca grup țintă 20 de profesori din școlile și liceele săcelene (dintre care 3 profesori titulari ai Liceului V. Jinga) și a vizat îmbunătăţirea abilităţilor şi competenţelor profesionale ale participanţilor în vederea asigurării egalității de șanse tuturor elevilor și consilierea şi orientarea profesională a elevilor precum și dezvoltarea abilităţilor de relaţionare interpersonală profesor-elev și profesor-părinte.

În vederea atingerii acestor obiective, cadrele didactice participante au efectuat stagii de pregătire profesională cu durata de 2 săptămâni în cadrul următoarelor instituții:

E.S. Ribeira do Louro, Spania
Epralima Escola Profissional do Alto Lima, Portugalia
Escola Profissional Amar Terra Verde, Portugalia
Lycee Des Metiers d`Art Georges Guynemer, Franța

Proiectul „Formare profesională pentru internaționalizarea afacerii”, derulat cu finanțare prin Programul LLP – LdV, a avut ca grup țintă 10 persoane provenind din companii și instituții membre în Clusterul Etrec (din care face parte și Liceul V. Jinga) și a vizat dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor acestora privind internaționalizarea afacerii și îmbunătăţirea competenţelor lingvistice generale şi de specialitate necesare înțelegerii piețelor de afaceri spaniolă/portugheză

În vederea atingerii acestor obiective, cadrele didactice participante au efectuat stagii de pregătire profesională cu durata de 2 săptămâni în cadrul următoarelor organizații:

stagii de pregătire profesională cu durata de 2 săptămâni;

Asesoramiento, Tecnologia e Investigacion, Spania
Camera de Comerț și Industrie Arcos de Valdevez, Portugalia

Proiectul ARBAX – „Against Racial Bullying ad Xenophobia project, derulat în perioada 2012-2013, cu finanțare prin Programul Comenius – proiecte multilaterale, a vizat următoarele obiective:

prevenirea și combaterea formelor de hărțuire și agresiune în școli, în special a celor determinate de motive etnice/rasiale;
prezentarea influenței stereotipurilor și a prejudecăților etnice asupra fenomenelor de hărțuire și agresiune;
promovarea unei campanii anti-agresiune, anti-rasism și anti-xenofobie prin intermediul instrumentelor multimedia dezvoltate în cadrul proiectului

Proiectul, adresat elevilor din învățământul secundar cu vârste între 12 și 16 ani, cadrelor didactice, instituților publice sau private și ONG-urilor implicate în activități educaționale, a generat următoarele produse și rezultate:

un raport privind relațiile inter-etnice și violența în școli;
un raport de bune practici în domeniul prevenirii și combaterii violenței în școli;
un joc 3D care funcționează ca un joc de rol în care utilizatorii trebuie să decidă rolul pe care îl vor juca și modalitatea de acțiune în diferite situații de agresiune;
un ghid pentru profesori va oferi linii directoare în privința modului de utilizare a produsului multimedia;
situl proiectului schoolbullying.eu

Proiectul a fost implementat de un consorțiu international format din următorii parteneri:

Direccion Xeral de Education, Formacion Profesional e Innovation Educativa – Xunta de Galicia (Spania)
AtinServices (Spania)
Anti-Bullying Centre, Trinity College Dublin (Irlanda)
University of Oulu – Women’s and Gender Studies (Finlanda)
Liceul Tehnologic Victor Jinga (România)

Proiectul Servicii integrate educaționale pentru comunitățile de romi, derulat de Roma Education Fund Romania cu finanțare prin POSDRU în perioada 2014-2015, și-a propus asigurarea accesului egal la educație pentru elevii romi din clasa a XII-a, aflați în risc de părăsire timpurie a sistemului educațional, prin furnizarea unui pachet de servicii integrate de mentorat, orientare și consiliere, sprijin educațional suplimentar și subvenții. În cadrul proiectului, 2 grupe a câte 10 elevi de etnie rromă (18 din clasa a XII-a, filieră tehnologică, profil Construcții, instalații și lucrări publice si 2 din clasa a XII-a, filieră tehnologică, profil Tehnician în activităţi de comerţ) din cadrul instituției au beneficiat de serviciile integrate anterior prezentate.

În categoria parteneriatelor internaționale trebuie menționată relația de lungă durată existentă între Liceul Tehnologic Victor Jinga și Liceul „Marie Curie” din Vire, Franţa cu care se derulează un program anual de schimburi culturale prin intermediul cărora elevii instituției au posibilitatea de a-şi demonstra talentele artistice, de a intra în contact cu elevi şi familiile din Vire și de a descoperi modul de viaţă şi cultura franceză, precum și colaborarea cu Colegiul Bolton din Anglia cu care s-a derulat un program de schimb profesional.

Activități extrașcolare

Liceul Tehnologic Victor Jinga este implicat în susținerea unei game largi de activități extracuriculare cu caracter socio-cultural, profesional și civic, în beneficiul elevilor proprii dar și a comunității locale. Între inițiativele derulate la nivelul instituției, unele în colaborare cu parteneri locali dar și internaționali, pot fi menționate:

Continuarea programului de parteneriat cultural cu Liceul Marie Currie din Vire, Franţa, cu o tradiție de peste 20 de ani, în anul școlar 2015/2016 având loc un „schimb teatral liceal” cu instituția menționată
Organizarea de spectacole teatrale ale unor trupe de actori din Braşov şi Sfântu Gheorghe în sala festivă a şcolii.
Organizarea unor ateliere de creație și multimedia destinate în special copiilor din comunități defavorizate la nivelul Centrul de Zi pentru Copii în situații de risc, în parteneriat cu Fundația FAST
Participare la organizarea şi desfăşurarea proiectului „Zilele rromilor” și susținerea inițiativei referitoare la promovarea limbii rromani.
Sărbătorirea într-un cadru festiv a unor evenimente precum Ziua Naţională a României, Ziua Unirii la 24 ianuarie, Ziua Armatei, Ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu
Desfășurarea de activități în cadrul cercului de istorie cu tematica „Istoria recentă a României”
Vizite la muzeele din Săcele şi Braşov, excursii, activităţi sportive şi de orientare turistică, vizite la grădina zoologică (cu elevii din ciclul gimnazial) în cadrul „Săptămânii altfel”
Organizarea de întâlniri între elevi și reprezentanţii Poliţiei Municipiului Săcele pe teme precum prevenirea violenţei și consumul drogurilor în rândul tinerilor și cu lucrătorii Direcţiei de sănătate Publică Braşov pe subiecte de igienă personală şi colectivă
Wod – World Orienteering Day (concurs de orientare sportivă)
Confecționare mărțișoare și expozitie cu vânzare (cu implicare a 50 de elevi din clasele de gimnaziu)

Totodată, cu caracter de regularitate, diriginții organizează activități extrașcolare vizând educaţia culturală, sportivă şi socială a elevilor (vizionarea unor spectacole, simpozioane, muzee, case memoriale, efectuarea unor drumeţii, competiţii sportive, precum şi vizitarea cu diferite ocazii a unor cămine de bătrâni, centre de ocrotire a minorilor și așezăminte culturale. În cadrul aceluiași demers, elevii care fac parte din colectivitatea rromă sunt implicaţi în acţiuni de ecologizare, excursii tematice, lecţii vizită şi activităţi culturale şi sportive.

Şcoala dispune de un ansamblu de dansuri populare și de o trupă de teatru care cultivă tradiţiile culturale ale Săcelelor prin participarea la diverse evenimente locale şi judeţene. Promovarea unui stil de viață sănătos se realizează prin intermediul cercurilor sportive care funcționează în cadrul școlii și ai cărei elevi participă cu regularitate la competițiile școlare.

De asemenea, în cadrul săptămânii „Școala altfel. Să știi mai multe, să fii mai bun” se desfășoară numeroase activități extrașcolare de tipul: vizionări de filme documentare; concursuri diverse; vizite la muzee; ateliere de meșteșugărit (origami; construirea machetei unui oraș imaginar etc); activități sportive; ecologizarea unor zone din localitate; drumeții etc.

Olimpiade și concursuri școlare

Având în vedere profilul elevilor școlii și rezultatele acestora, participarea la concursuri pe meserii și/sau olimpiade școlare nu este deloc fezabilă, efortul corpului profesoral concentrându-se pe menținerea elevilor în școală și sprijinirea acestora pentru obținerea unor competențe minime pentru absolvirea ciclului școlar.

În ceea ce privește sportul, deși perioada contemporană este dominată de tehnologie și echipamentele inteligente, tocmai datorită stării materiale precare a majorității elevilor școlii el poate fi o formă de motivare și de menținere în școală a elevilor. În acest sens, trebuie menționate participările echipelor școlii la diverse competiții, astfel:

fotbal băieți – locul II la etapa municipală
tenis de masă – 2 elevi participanți la etapa municipală, dintre care unul s-a calificat la etapa județeană

II.2.6 Relații comunitare

Consolidarea parteneriatelor cu instituțiile publice, mediul de afaceri și societatea civilă a reprezentat și reprezintă în continuare o preocupare importantă a Liceului Tehnologic Victor Jinga, fapt demonstrat de activitățile și inițiativele comune derulate în ultimii ani.

Conform aspectelor deja prezentate, instituția colaborează îndeaproape cu agenții economici din municipiul Săcele și chiar din Brașov în vedere adaptării ofertei educaționale la cerințele concrete de pe piața muncii, dar și pentru asigurarea cadrului necesar pentru formarea practică a elevilor. Aceste parteneriate, care în prezent sunt stabilite cu un număr de 14 agenți economici, contribuie la formarea profesională a elevilor în condiţii concrete de muncă și îi familiarizează totodată pe aceștia cu viitoarele exigențe și relații specifice care guvernează piața muncii. Trebuie menționat în acest context că un procent semnificativ dintre absolvenţii instituției sunt angajaţi de către agenţii economici unde şi-au desfăşurat instruirea practică.

Tot în contextul colaborării cu mediul economic trebuie plasată și calitatea de membru a Liceului Tehnologic Victor Jinga în Clusterul Regional Electrotehnic ETREC, entitate care grupează companii, institute de cercetare și unități de învățământ active în acest domeniu cu tradiție în oferta educațională a instituției.

De asemenea, instituția colaborează îndeaproape cu celelalte unități de învățământ din municipiul Săcele (Școlile Gimnaziale nr.1, 4 și 5, Liceul Zajzoni Rab Istvan, Liceul George Moroianu), inițiativele comune fiind orientate în special către susținerea consilierii și orientării în carieră a elevilor dar și pentru gestionarea problemelor cronice care se manifestă la nivelul comunităților defavorizate și în special a cartierului Gârcini, de unde provine un număr important dintre elevii școlii.

De altfel, implicarea comunitară a instituției în vederea îmbunătățirii situației copiilor proveniți din medii defavorizate și susținerii integrării lor socio-profesionale este demonstrată și de parteneriatele stabilite cu reprezentanții societății civile din municipiul Săcele. Astfel, cadre didactice din cadrul instituției sunt implicate în programe de voluntariat derulate în beneficiul elevilor rromi la Clubul Elevilor din Săcele, organizarea de ateliere multimedia și de creație la nivelul Centrului pentru Copii aflați în situații de risc în parteneriat cu Fundația FAST, organizarea și derularea „Zilelor rromilor”.

Importanța acordată de instituție pentru soluționarea problematicii elevilor rromi și a celor proveniți din medii defavorizate este demonstrată și de calitatea de membru a Liceului Tehnologic Victor Jinga în Asociația Grupul de Acțiune Locală Gârcini, entitate care acționează în vederea implementării mecanismului DLRC (dezvoltare locală plasată sub răspunderea comunității) în această zonă urbană marginalizată din localitate, de unde provin mare parte a elevilor unității.

Nu în ultimul rând, parteneriate relevante sunt stabilite de instituție cu alte entități publice locale. În acest context, trebuie menționată colaborarea cu reprezentanții Poliției Municipiului Săcele și Comunei Tărlungeni, în vederea conștientizării elevilor cu privire la teme precum prevenirea violenței și a consumului de droguri în rândul tinerilor. De altfel, colaborarea cu aceste structuri a condus la asigurarea unui climat general de linişte şi disciplină în cadrul şcolii. Tot în beneficiul elevilor, instituția a derulat o serie de inițiative comune cu lucrătorii Direcţiei de sănătate Publică Braşov pe teme de igienă personală şi colectivă dar și cu Biblioteca Municipiului Săcele, cu Școala Specială – Brașov, Universitatea Transilvania, Casa Corpului Didactic, Centrul de Evaluare şi Consiliere Antidrog Brașov, cu care au fost organizate o serie de acțiuni, în special pe parcursul săptămânii “Şcoala altfel”

În concluzie, la nivel local, se poate considera că din perpectivă instituțională, Liceul Tehnologic Victor Jinga este un actor implicat în viața comunității. Totuși o serie de deficiențe semnificative continuă să se manifeste la nivelul comunicării și colaborării directe cu membrii comunităților din care provin elevii școlii, caracterizate prin marginalizare socio-economică și aflate în risc de excluziune. Astfel, în prezent, colaborarea cu familiile elevilor este redusă la nivelul Comitetului de părinţi, aceştia neimplicându-se în luarea deciziilor și în organizarea de activităţi comune şcoala-familie. O posibilă soluție este continuarea și dezvoltarea inițiativei lectoratelor cu părinții, care au demonstrat că au potențialul de a genera canale de comunicare și colaborare pe teme precum abandonul şcolar, consumul de substanţe nocive, anturajul şi influenţa lui asupra adolescenţilor.

II.2.7 Analiza SWOT

Elevi. Oferta educațională

Puncte tari	Puncte slabe
ü Numărul elevilor instituției este în creștere, ca urmare a introducerii ciclului gimnazial în oferta educațională ü Numărul elevilor înscriși la școala profesională este în creștere, ceea ce confirmă justețea deciziei de orientare prioritară a instituției către acest tip de formare profesională ü Instituția satisface nevoile de formare ale copiilor și tinerilor din Săcele, Târlungeni și Zizin ü Procente ridicate de succes al absolvenților la examenele de atestare profesionale ü Cazurile de abandon școlar au înregistrat o reducere constantă pe parcursul ultimilor ani ü Numărul elevilor cu CES este în scădere și cadrele didactice ale instituției aplică metode eficiente pentru gestionarea nevoilor specifice de formare ale acestora ü Școala dispune de o ofertă educațională diversificată ce acoperă ciclul gimnazial, liceul, inclusiv seral, școala profesională și școala postliceală ü Specializările oferite sunt diverse atât pentru liceu cât și pentru școala profesională ü Specializările oferite sunt corelate cu cerințele specifice de pe piața muncii în urma consultării agenților economici parteneri.	ü Creșterea numărului de elevi e bazată exclusiv pe decizia de introducere a ciclului gimnazial și extinderea activității în localitățile Tărlungeni și Zizin ü Numărul elevilor înscriși la liceu, inclusiv seral, se află în scădere constantă din anul școlar 2012/2013, ceea ce face conduce la diminuarea semnificativă a prestigiului școlii ü Un procent important al elevilor școlii provine din medii defavorizate, ceea ce determină un nivel inițial de competențe redus și favorizează manifestarea fenomenului de absenteism și abandon școlar ü Rezultate școlare slabe, atât pe parcursul anului cât și la examenele de final de ciclu școlar ü Număr extrem de mic de absolvenți care se înscriu la examenele de atestare profesională și/sau bacalaureat ü Extinderea ofertei educaționale cu ciclul gimnazial și în localitățile Târlungeni și Zizin suprasolicită personalul existent și afectează utilizarea concentrată și eficientă a resurselor
Oportunități	Amenințări
ü Dinamica demografică specifică municipiului Săcele și comunei Târlungeni determină o creștere constantă a populației de vârstă școlară ü Dezvoltarea economică din ultimii ani face ca cererea de forță de muncă pentru specializările oferite de instituție să fie în creștere ü Sunt disponibile numeroase programe de finanțare (POCU, Erasmus) care susțin implementarea de măsuri eficiente pentru prevenirea și combaterea absenteismului și abandonului școlar	ü Nivelul din ce în ce mai scăzut de pregătire al elevilor care aleg să studieze la Liceul Victor Jinga ü Tendința tot mai accentuată a elevilor din localitățile limitrofe Brașovului și implicit din Săcele de a se orienta către instituții de învățământ din această localitate ü Competiția reprezentată de instituțiile de învățământ din Brașov care oferă specializări similare, în special în domeniul învățământului profesional ü Evoluțiile tehnice, care pot face ca specializările oferite de instituție să nu mai fie de actualitate

Resurse umane

Puncte tari	Puncte slabe
ü Prin raportare la gradele didactice deținute, nivelul de calificare și specializare a cadrelor didactice ale instituției este ridicat ü Există un interes ridicat al cadrelor didactice pentru obţinerea gradelor şi pentru participarea la cursuri de perfecţionare şi microcercuri; mai mult de jumătate din cadrele didactice au participat la cursuri de formare continuă în ultimii cinci ani ü Se înregistrează o promovabilitate foarte bună la examenele de atestare profesională (100%) (sursa: rapoartele anuale ale ISJ Brasov şi raportul anual de activitate al unităţii); ü Profesorii din cadrul instituției sunt interesaţi și aplică tehnicile şi metodele moderne de predare – învăţarare ü Există o bună colaborare a profesorilor ci mediul de afaceri în aplicarea curriculumului în dezvoltare locală. ü Prin raportarea efectivului cadrelor didactice la numărul total al elevilor rezultă un raport brut elev/profesor de 12,04, sub media județeană de 15,4% ü Instituția dispune de o schemă de personal tehnic și administrativ corespunzător dimensionată, care permite gestionarea eficientă a aspectelor logistice ale activității.	ü Gradul de acoperire cu titulari a disciplinelor de învățămînt este relativ redus (din cele 30 de discipline, doar 18 beneficiază de activitatea unor profesori titulari) ü Instituția se confruntă cu un deficit al cadrelor didactice în cazul școlii profesionale, la specialitățile tehnice. ü Profesorii care au completare de normă la alte şcoli şi nu pot participa la toate activităţile desfăşurate de şcoală ü În cazul personalului didactic auxiliar, numărul de angajați este insuficient pentru unele specialități (contabil, informatician, administrator), ceea ce duce la o supraîncărcare a personalului existent și alocarea către aceștia a unor sarcini multiple ü Lipsa unei relaţii și comunicări adecvate între profesori şi părinţii elevilor ce provin din medii defavorizate ü Capacitatea redusă de a asigura prevenirea abaterilor disciplinare în incinta instituției, în lipsa suportului din partea autorităților abilitate (poliția locală, poliția municipiului Săcele)
Oportunități	Amenințări
ü Accesarea programelor de finanțare disponibile (Erasmus +, POC), prin care se oferă posibilități multiple de perfecționare a personalului ü Majorarea fondurilor naţionale alocate învăţământului și desființarea sistemului de finanțare a școlilor pe cap de elev; ü Finalizarea cursurilor de pregătire de către cadrele didactice şi valorificarea competenţelor acumulate la aceste cursuri în activitatea curentă.	ü Creșterea deficitului de personal ca urmare a demotivării cadrelor didactice datorită nivelului de salarizare redus ü Creșterea fluctuației de personal ü Creşterea normei didactice, cu impact asupra calității activităților didactice; ü Scăderea interesului cadrelor didactice de a participa la activităţile de perfecţionare, din cauza lipsei de motivaţie.

Colaborarea cu agenții economici

Puncte tari	Puncte slabe
ü Instituția are un parteneriat de tradiție cu grupul Electroprecizia SA, principalul agent economic din Săcele ü Școala colaborează îndeaproape și cu alți agenți economici din Săcele dar și din municipiul Brașov, care susțin formarea profesională practică a elevilor în condiţii concrete de muncă. ü Oferta de formare este stabilită în colaborare cu reprezentanții mediului de afaceri ü Conceptul de Curriculum în dezvoltare locală (CDL) este implementat în parteneriat cu agenții economici locali, temele fiind selectate în funcție de cerințele pieței muncii ü Școala derulează acțiuni comune cu reprezentanții mediului economic în procesul de consiliere și orientare în carieră a viitorilor absolvenți ü O bună parte din absolvenţii instituției sunt angajaţi de către agenţii economici unde şi-au desfăşurat instruirea practică ü Alegerea temelos de CDL în funcţie de cerinţele pieţei locale;	ü Colaborarea cu agenții economici se limitează în cele mai multe cazuri la procesul de formare practică al elevilor ü Numărul activităților extracuriculare derulate în parteneriat cu aceste entități este redus. ü Reprezentanții mediului de afaceri manifestă o disponibilitate redusă pentru susținerea financiară a școlii.
Oportunități	Amenințări
ü Înființarea Parcului Industrial Electroprecizia, care va atrage în zonă noi investitori, potențiali parteneri și beneficiari ai forței de muncă formate în cadrul instituției ü Iniţierea unor relaţii noi de parteneriat cu agenţii economici, inclusiv din zona metropolitană Brașov ü Diversificarea colaborării cu partenerii din mediul de afaceri cu alte activități precum bursa locurilor de muncă, formarea continuă a personalului acestora.	ü O nou criză economică poate afecta mediului de afaceri local și determina agenții economici să întrerupă parteneriatul cu școala ü Concurența instituțiilor din Brașov care oferă specializări similare poate determina unii dintre actualii parteneri ai școlii să se reorienteze către acestea.

Resurse materiale și financiare

Puncte tari	Puncte slabe
ü Ansamblul de clădiri aflat la dispoziția instituției, corespunzător dimensionat pentru desfășurarea și extinderea activității educaționale ü Sala Festivă, una dintre principalele locații din municipiul Săcele care găzduiește evenimente cu caracter socio-cultural ü Centrul de Documentare şi Informare, corespunzător dotat, care oferă acces elevilor la un bogat fond de carte și echipamente multimedia; ü Laboratoare de informatică cu dotare modernă; ü Ateliere școală și laboratoare de specialitate, dotate cu echipamente moderne, inclusiv în cadrul unor proiecte cu finanțare nerambursabilă; ü Echipamente și mijloace tehnice moderne: table interactive, flipchart, retroproiectoare, aparate de simulat, softuri de specialitate, copiatoare, aparate fax,etc. ü Sistem integrat de securitate care contribuie la asigurarea unui grad adevat de siguranță și reducerea manifestărilor cu caracter antisocial în cadrul instituției ü Buget corespunzător dimensionat pentru componenta de cheltuieli de personal și asistență socială ü Existenţa unor surse financiare proprii (chirii)	ü Starea de degradare a unor clădiri din cadrul campusului care nu permite valorificarea optimă a acestora. ü Costuri ridicate de operare a infrastructurii ü Investițiile planificate nu beneficiază de alocările financiare necesare ü Bugetul pentru bunuri și servicii în scădere; bugetul pentru investiții subdimensionat. ü Lipsa unei strategii de valorificare a spațiilor neutilizate ü Suport redus din partea mediului economic local pentru finanţarea şcolii, sau a elevilor aflaţi în dificultate;
Oportunități	Amenințări
ü Posibilitatea accesării programelor de finanțare nerambursabilă pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii și dotare cu echipamente moderne ü Posibilitatea reconversiei și conferirii unei destinații multifuncționale spațiilor în prezent neutilizate. ü Încheierea de parteneriate cu agenții economici locali pentru finanțarea parțială a activităților derulate; ü Identificarea și atragerea unor noi surse de venituri extrabugetare (cursuri pentru adulţi cu plată, închirierea unor spaţii, etc).	ü Shimbări la nivelul politicilor naționale din sectorul educațional, care pot atrage scăderea fondurilor alocate învăţământului ü Degradarea continuă a clădirilor instituției, datorită bugetului redus disponibil pentru investiții ü Uzarea fizică și morală a echipamentelor și dotărilor specifice corelat cu dificultăți privind înlocuirea acestora

Activitatea internă

Puncte tari	Puncte slabe
ü Existenţa planului managerial la nivelul şcolii şi la nivelul comisiilor metodice; ü Specializările din oferta educațională a școlii sunt definite în parteneriat cu reprezentanții mediului de afaceri ü Cadrele didactice ale instituției colaborează cu școlile generale din municipiul Săcele în vederea unei evaluări inițiale a nivelului și profilului viitorilor elevi ai instituției. ü Școala aplică conceptul de curriculum în dezvoltare locală, în parteneriat cu mediul economic local ü Cadrele didactice practică învățarea centrată pe elev și învățarea diferențiată ü În activitatea didactică, la nivelul fiecarei arii curriculare, profesorii aplică metode de predare –învăţare activ-participative în proporție de peste 70% ü Metodele moderne de evaluare a elevilor sunt aplicate pe scară din ce în ce mai largă; se utilizează elaborarea şi aplicarea unor teste de evaluare predictivă, curentă şi finală; se stabilesc și se aplică planuri remediale; ü În instituție se organizează activități de pregătire suplimentare a elevilor pentru examenele de bacalaureat, competenţe profesionale, concursuri pe meserii şi olimpiade şi derularea unor programe de recuperare a decalajelor de învăţare, inclusiv pentru elevii de etnie romă ü Sunt desfășurate activităţi de consiliere psihopedagogică a elevilor de către diriginţi şi psihologul şcolii, precum şi sesiuni de comunicare cu părinții; ü Planul de acţiune al şcolii şi planurile operaţionale sunt adecvate la situaţia liceului şi au fost fundamentate pe baza studiilor de diagnoză şi prognoză ; ü Există mapa directorului cu documentele necesare planificării, operaţionalizării, coordonării, motivării-antrenării şi control- evaluării, necesare atingerii ţintelor şi obiectivelor asumate; ü Cadrele didactice ale instituției participă activ în comisiile pe diverse domenii de activitate ü Eficienţa controlului este reflectată în corectitudinea întocmirii actelor şi documentelor şcolare ü Instituția are experiență de peste 13 ani în derularea de proiecte educaționale și formare profesională finanțate prin programe europene ü O parte a cadrelor didactice și elevi ai instituției au participat la schimburi și stagii de formare profesională derulate prin proiecte europene ü Instituția are stabilite relații de colaborare cu entități similare din Anglia, Franța, Spania, Portugalia ü Există o colaborare de mai mult de 20 de ani cu Liceul “Marie Curie” din Vire, Franţa, cu care se organizează schimburi culturale periodice ü Se facilitează participarea elevilor la evenimente și manifestări cu caracter socio-cultural și sportiv, inclusiv prin organizarea “Săptămânii Alfel” ü În parteneriat cu reprezentanții mediului de afaceri, se organizează acțiuni de orientare și consiliere în carieră a elevilor ü Au loc întâlniri regulate ale elevilor cu autoritățile abilitate pe teme diverse precum prevenirea violenţei și a consumului de droguri ü Școala dispune de propria trupă de teatru și ansamblu de dansuri; în cadrul instituției se organizează spectacole teatrale și alte manifestări culturale ü În cadrul instituției funcționează cercuri sportive și se participă la competiții școlare. ü Se colaborează cu ONG-urile locale pentru susținerea de programe adresate elevilor din medii defavorizate ü Școala susține proiecte și inițiative pentru promovarea limbii și culturii romani.	ü La admiterea în clasa a IX-a, marea majoritate a elevilor sunt de pregătire medie şi submedie; se fac resimțite dificultăți privind recuperarea decalajelor de învăţare de către acești elevi ü Există dificultăți privind adaptarea conţinuturilor din programa şcolară la nivelul de pregătire şi capacitatea de învăţare a elevilor ü Se constată slaba participare a elevilor la programele de pregătire pentru susținea examenelelor de bacalaureat și atestat profesional precum și la simulări de examene ü Interesul elevilor în ceea ce priveşte participarea la olimpiade şi la concursurile interdisciplinare este din ce în ce mai redus; ü Motivația redusă a elevilor de a învăța afectează rezultatele obținute de aceștia ü În general, agenții economici au o slabă implicare în desfășurarea examenele de atestat profesional ü Se face remarcată o implicare extrem de redusă a familiilor în colaborarea cu reprezentanții școlii; unele cadre didactice au capacitate redusă de a menține legătura cu familiile elevilor ü Se constată lipsa unor supraveghetori şi asistenţi sociali pentru clasele cu elevi defavorizaţi social; ü Personalul specializat în activități de consiliere pshihopedagogică este deficitar ü Nu se asigură o documentare suficient de detaliată și riguroasă a activităților derulate de comisiile de specialitate din cadrul instituției ü Implicarea școlii în proiecte de parteneriat european este tot mai redusă; nu s-au mai obținut în ultimii trei ani granturi având instituția ca solicitant. ü Lipsa de interes tot mai pronunțată a elevilor pentru participarea la activități extracurriculare ü Sustenabilitatea redusă a activităților extraccuriculare ü Resurse financiare deficitare pentru acoperirea unor cheltuieli necesare partcipării la evenimente culturale și sportive (confecţionare costume, plata deplasărilor, confecţionare materiale de publicitare,etc
Oportunități	Amenințări
ü Existenţa unei oferte anuale cu programe de formare din partea Casei Corpului Didactic, privind pregătirea cadrelor didactice în domeniul educării elevilor proveniţi din medii defavorizate ü Programele de finanțare disponibile pentru îmbunătățirea situației elevilor proveniți din medii defavorizate ü Utilizarea metodelor de predare bazate pe tehnologia informației pentru atragerea elevilor și creșterea calității procesului educațional ü Încheirea de parteneriate cu ONG-urile care acționează în zonele defavorizate din localitate în vederea generării unor canale de comunicare cu părinții elevilor proveniți din aceste comunități ü Posibilitatea dezvoltării competenţelor specifice de către cadrele didactice prin participarea la cursuri de formare continuă în vederea eficientizării activității comisiilor din cadrul instituției; ü Elaborarea și promovarea de proiecte în ca-drul programelor POCU, Erasmus + dispo-nibile în ciclul de programare 2014-2020. ü Stabilirea de noi parteneriate internaționale. ü Identificarea unor sponsori locali pentru sprijinirea activităţilor extracurriculare ale instituției; ü Implicarea directă a elevilor în organizarea activităților extracurriculare în vederea responsabilizării și motivării lor în vederea participării la acestea	ü Resursele financiare insuficiente pentru implementarea măsurilor propuse prin Planul de Acțiune Școlară ü Schimbările legislative frecvente în domeniul învățământului și birocrația asociată procesului educațional ü Supraîncărcarea conţinuturilor din programelor şcolare şi modificarea procedeelor de examinare de la an al an; ü O nouă criză economică, de natură să atragă pierderea interesului agenților economici de a colabora cu instituția, inclusiv din perspectiva implementării CDL ü Accentuarea problematicilor socio-economice din zonele urbane marginalizate din care provin o parte din elevii instituției, de natură să genereze creşterea absenteismului şi a abandonului şcolar, recurența abaterilor disciplinare și înrăutățirea rezultatelor obținute de aceștia ü Migrarea elevilor absolvenţi de gimnaziu din Săcele, la liceele din Braşov; ü Pierderea partenerilor internaționali ai instituției ca urmare a inițiativei reduse de a promova noi proiecte. ü Diminuarea sumelor alocate din bugetul local pentru susținerea activităţilor extracurriculare.

Relații comunitare

Puncte tari	Puncte slabe
ü Instituția colaborează îndeaproape cu agenții economici din municipiul Săcele și chiar din Brașov în vedere adaptării ofertei educaționale la cerințele concrete de pe piața muncii ü Există parteneriate de tradiție cu reprezentanții mediului de afaceri local și în special cu grupul Electroprecizia SA ü Parteneriatele cu agenții economici contribuie la formarea profesională a elevilor în condiţii concrete de muncă; un procent semnificativ dintre absolvenţii instituției sunt angajaţi de către agenţii economici unde şi-au desfăşurat instruirea practică ü Școala este membră în Clusterul Regional Electrotehnic ETREC, având astfel acces la o rețea extinsă de parteneri în domeniu ü Există o bună relație de colaborare cu celelalte instituții de învățămînt din localitate ü Instituția derulează inițative comune în beneficiul elevilor proveniți din medii defavorizate împreună cu ONG-uri locale ü Școala este membră a Asociației Grupul de Acțiune Locală Gârcini ü Sunt derulate acțiuni comune în beneficiul elevilor cu autoritățile și instituțiile publice locale și județene ü Colaborarea cu Poliţia Săcele contribuie la asigurarea unui climat de linişte şi disciplină în cadrul şcolii ü Școala este implicată în parteneriate culturale, educaționale și în domeniul perfecționării personalului cu instituții similare din Franța, Anglia, Spania, Portugalia.	ü Colaborarea cu familiile elevilor este redusă la nivelul Comitetului de parinţi, aceştia neimplicându-se în luarea deciziilor, a activităţilor comune şcoala-familie; ü Se constată lipsa de corelare a inițiativelor destinate să îmbunătățească situația elevilor din medii defavorizate cu intervenții similare derulate de alte organizații ü Colaborarea cu agenții economici care asigură condiții pentru practica elevilor este amenințată uneori de acte de indisciplină din partea elevilor.
Oportunități	Amenințări
ü Iniţierea unor relaţii noi de parteneriat cu agenţii economici, inclusiv din Zona Metropolitană Brașov, având în vedere piața muncii vizată de absolvenții instituției; ü Aplicarea conceptului DLRC (dezvoltare locală plasată sub răspunderea comunității) în zona Gârcini, care poate asigura soluționarea parțială a problemelor cu care se confruntă elevii proveniți din aceasta comunitate. ü Iniţierea unor schimburi cultural-educative cu şcoli din alte localităţi sau ţări; ü Încheierea unor acorduri de parteneriat cu ONG-uri care ar putea sprijini şcoala sau elevii aflaţi în dificulate; ü Organizarea unor activităţi comune cu diferite şcoli şi instituţii în beneficiul comunităţii	ü Scăderea interesului agenţilor economici din zonă privind colaborarea cu şcoala în domeniul formării practice a elevilor; ü Manifestarea unei noi crize economice care ar afecta mediul local de afaceri ü Acutizarea problematicilor socio-economice din zona Gârcini, cu impact direct privind relația instituției cu membrii acestei comunități ü Pierderea relațiilor pe care școala le are cu alte instituții similare de la nivel european datorită reducerii proiectelor derulate în parteneriat

II.2.8 Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri

Analiza SWOT scoate în evidență o serie de puncte slabe și disfuncționalități din activitatea școlii precum și amenințări concrete care conferă specificitate și îngreunează actul didactic. Asumate cu onestitate și acceptate deopotrivă de conducerea școlii și corpul profesoral, dar și de către comunitate și mediul de afaceri, acestea pot fi neutralizate atât prin remedierea disfuncționalităților cât și prin fructificarea oportunităților existente.

Privind situația actuală a școlii din perspectiva documentelor programatice cărora se subsumează – Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI). Regiunea Centru[57], respectiv Planul Local de Acțiune în Învățământ (PLAI) 2013-2020. Județul Brașov[58] – precum și a strategiilor de dezvoltare locală pentru municipiul Săcele[59] și comuna Tărlungeni[60] – care oferă o privire de ansamblu și de perspectivă atât din punct de vedere geografic cât și al direcțiilor de dezvoltare a domeniului educației și formării profesionale inițiale – se desprind următoarele priorități de acțiune pentru perioada următoare:

PRIORITATEA I: Dezvoltarea capacității de management școlar – condiție sine qua non pentru o educație de calitate

Obiective:

I.1. Asigurarea unui management de calitate prin elaborarea, monitorizarea și evaluarea periodică a documentelor specifice

I.2. Eficientizarea activităţii compartimentelor, catedrelor și comisiilor școlare prin elaborarea, monitorizarea și evaluarea de proceduri şi instrumente de lucru

I.3. Aplicarea instrumentelor de asigurare a calităţii la toate nivelele și în toate sectoarele de activitate ale școlii

I.4. Asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare în vederea atingerii scopurilor educaţionale stabilite

I5. Integrarea școlii gimnaziale în structurile existente ale școlii conform viziunii și misiunii acesteia.

PRIORITATEA II: Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale.

Obiective:

II.1. Adaptarea demersului didactic la cerinţele unui învăţământ formativ, centrat pe elev şi pe dobândirea competenţelor cheie

II.2. Asigurarea accesului unui număr sporit de elevi la servicii specifice de consiliere psiho-pedagogică, orientare şcolară şi profesională

II.3. Creşterea gradului de integrare şcolară a elevilor provenind din medii/grupuri sociale dezavantajate

II.4. Creșterea gradului de participare a elevilor la programe de pregătire pentru recuperarea decalajelor școlare și/sau performanţă şcolară/profesională atât prin metode de educaţie formală cât şi nonformală

PRIORITATEA III: Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare precum şi a serviciilor educaţionale

Obiective:

III.1. Creșterea gradului de participare a personalului şcolii la programe de formare continuă

III.2. Aplicarea corectă și coerentă a prevederilor legale privind încadrarea cu personal didactic și didactic auxiliar calificat și motivat pentru desfășurarea de activități cu elevi provenind din medii sociale defavorizate

III.3. Modernizarea infrastructurii și dotărilor şcolare

PRIORITATEA IV: Asigurarea accesului la educație și ÎPT

Obiective:

IV.1. Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi reducere a absenteismului și abandonului şcolar

IV.2. Responsabilizarea părinţilor privind implicarea activă în procesul de educație și formare profesională al copiiilor

IV.3. Creșterea vizibilității școlii și a serviciilor oferite în vederea unei informări eficiente şi rapide a comunității cu privire la oferta și activitățile derulate de școală

PRIORITATEA V: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social

Obiective:

V.1. Îmbunătățirea colaborării instituționale cu reprezentanții autorității publice locale în vederea îndeplinirii misiunii și viziunii școlii

V.2. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu mediul de afaceri pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de educație și formare profesională adaptate pieței muncii și comunității locale

V.3. Îmbunătățirea colaborării cu sectorul non-guvernamental în derulării unor activități de educație și formare profesională non-formală ca parte a activităților extrașcolare.

V.4. Creșterea gradului de internaționalizare a școlii prin stabilirea unor relații de parteneriat internațional cu instituții de educație și formare și companii din afara țării

PARTEA a IV-a – Consultare, monitorizare şi evaluare

În procesul de elaborare a Planului de Acțiune al Școlii consultarea cu partenerii sociali – elevi, părinți, mediul de afaceri, autorități publice, sectorul non-guvernamental – este extrem de important, de opinia, implicarea și sprijinul acestora depinzând într-o măsură covârșitoare succesul acțiunii. Chiar dacă, datorită programului extrem de încărcat al tuturor partenerilor, o întâlnire lărgită la care să poată participa toți aceștia nu a fost posibilă, discuții punctuale cu fiecare dintre aceștia, în format relativ lărgit, au loc în mod periodic. Analiza SWOT, stabilirea priorităților și a obiectivelor precum și viziunea pe care școala o dorește a fi îndeplinită pe termen mediu și lung sunt principalele capitole în care sprijinul partenerilor a fost esențial. De asemenea, PAS a fost spus dezbaterii Consiliului Profesoral și adoptat prin hotărâre de Consiliu de Administrație.

Monitorizarea și evaluarea modului de implementare a PAS și a rezultatelor sale este una dintre principalele atribuții ale managementului instituției. Astfel, directorii, cu sprijinul Consiliului de Administrație, vor analiza desfășurarea activităților în conformitate cu graficul stabilit, modul de gestionare a resurselor umane, materiale și financiare și calitatea rezultatelor obținute în cadrul unor întâlniri periodice, astfel încât eventualele măsuri corective să fie adoptate în timp util. Procesul de monitorizare şi de evaluare are rolul de a:

identifica la timp problemele din procesul de implementare și de a oferi ocazia adoptării de măsuri care să contribuie la rezolvarea acestora;
sprijini procesul decizional în vederea atingerii obiectivelor asumate și îndeplinirii viziunii propuse
facilita asumarea planului de către partenerii sociali şi participarea acestora în mod activ la implementarea lui cu succes
cuantifica periodic realizările planului şi resursele folosite
evalua măsura în care țintele propuse au fost atinse

Monitorizarea presupune măsurarea sistematică şi continuă a progresului în implementarea PAS și se va realiza la două niveluri distincte:

La nivel de proces – urmărindu-se modul în care sunt utilizate resursele, progresul activităţilor şi modul în care acestea sunt realizate.
La nivel de impact – urmărindu-se progresul realizat în atingerea indicatorilor de performanţă şi a impactului pe care planul îl are asupra beneficiarilor (elevilor).

Pentru realizarea în mod corect și coerent a procesului de monitorizare și evaluare managementul instituției va aloca prin decizie internă fiecărui compartiment/persoane implicate în implementarea PAS sarcini precise și termene de realizare. Cel mai important rol în monitorizarea și evaluarea PAS îl va juca Comisia pentru Evaluare și Asigurarea Calității (CEAC) prin rapoartele pe care le va întocmi semestrial. Rolul acesteia este de a:

selecta indicatorii pentru fiecare obiectiv/activitate din Planul de măsuri
stabili și colecta datele statistice pentru evaluarea indicatorilor
analiza și interpreta datele culese
redacta rapoarte de evaluare și de a formula sugestii (dacă va fi cazul)

Periodic, în cadrul ședințelor Consiliului de Adminsitarție vor fi analizate rapoartele livrate de aceste compartimente/persoane și se vor lua deciziile potrivite. De asemenea, în cadrul acestor ședințe vor fi invitați partenerii sociali cu ajutorul cărora vor fi analizate rezultatele, elaborate măsuri corective și decise forme de implicare concretă a acestora în activitatea școlii astfel încât să contribuie la succesul PAS. Concluziile rapoartelor semestriale vor constitui puncte de pornire în vederea revizuirii anuale a Planului managerial al școlii.

ABREVIERI

AEL – Assisted Electronic Lesson ( lecţii asistate de calculator)

AJOFM – Agenţia Judeteană de Ocupare a Forţei de Muncă

CCD – Casa Corpului Didactic

CDI – Centru de Documentare şi Informare

CES – cerinţe educaţionale speciale

DGASPC – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

INS – Institutul National de Statistica

IPJ – Inspectoratul de Poliţie Judeteană

IPT – Învăţământ Profesional şi Tehnic

MEN – Ministerul Educaţiei Naționale

MENCS – Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice

PAS – Plan de Acţiune al Şcolii

PIB – Produs Intern Brut

PLAI – Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

PRAI – Plan Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic

PRAO – Plan Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune Socială

VAB – Valoare Adaugată Brută

[1] Horia Bârsan, Săcele 1366-2016. Monografia unui oraș din Țara Bârsei, Editura Suflet Transilvan, 2016, pag. 213-214

[2] Ibidem, pag. 216

[3] Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020, pag. 24-28, http://www.municipiulsacele.ro/documente /2014/02/Servicii/investii_proiecte_internationale/strategie_dezvoltare_2014_2020.pdf

[4] Strategia de Dezvoltare Locală 2014-2020. Localitatea Tărlungeni, Județul Brașov, pag. 74, http://comunatarlungeni.ro/wp-content/uploads/2017/02/strategie_locala_tarlungeni_2014_2020.pdf

[5] Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Raport privind starea învățământului preuniversitar în România, 2015, pag. 16-17

[6] Idem

[7] Ibidem, pag. 18-39

[8] Ibidem, pag. 30-44

[9] Ibidem, pag. 63-68

[10] Ministerul Educației Naționale, Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, 2015, pag. 8

[11] http://statistici.insse.ro

[12] Ministerul Educației Naționale, Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, 2015, pag. 8

[13] Idem

[14] Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Raport privind starea învățământului preuniversitar în România, 2015, pag. 56-61

[15] http://statistici.insse.ro

[16] Agenția de Dezvoltare Regională Centru, Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014 – 2020, pag. 145-149

[17] http://statistici.insse.ro

[18] Idem

[19] Inspectoratul Școlar al Județului Brașov, Situația Învățământului Brașovean anul școlar 2014-2015, pag. 9-11

[20] Ibidem, pag. 4

[21] http://statistici.insse.ro

[22] Inspectoratul Școlar al Județului Brașov, Situația Învățământului Brașovean anul școlar 2014-2015, pag. 25

[23] Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Raport privind starea învățământului preuniversitar în România, 2015, pag. 55-56

[24] Inspectoratul Școlar al Județului Brașov, Situația Învățământului Brașovean anul școlar 2014-2015, pag. 34-35

[25] http://statistici.insse.ro/shop

[26] Idem

[27] http://statistici.insse.ro/shop

[28] Municipiul Săcele, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020, 2014, pag. 13-14

[29] Municipiul Săcele, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020, 2014, pag 7-8

[30] http://statistici.insse.ro/shop

[31] http://statistici.insse.ro/shop

[32] http://statistici.insse.ro/shop

[33] Municipiul Săcele, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020, 2014, pag. 17-18

[34] http://statistici.insse.ro/shop

[35] Municipiul Săcele, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020, 2014, pag. 18-19

[36] http://statistici.insse.ro/shop

[37] Idem

[38] http://statistici.insse.ro/shop

[39] http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

[40] Idem

[41] http://statistici.insse.ro/shop

[42] http://statistici.insse.ro/shop

[43] http://statistici.insse.ro/shop

[44] http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

[45] Municipiul Săcele, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020, pag. 68

[46] Ibidem, pag. 69

[47] Municipiul Săcele, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020, pag. 72-73

[48] Comuna Tărlungeni, Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, pag 76-77

[49] Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Brașov, 2016, pag. 89

[50] Ibidem, pag. 91-92

[51] Ibidem, pag. 92-95

[52] Ibidem, pag. 99

[53] http://statistici.insse.ro/shop/

[54] Municipiul Săcele, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020, pag. 61-62

[55] http://statistici.insse.ro/shop/

[56] Nu sunt puține cazurile în care cursanții seraliști sunt trecuți de 30 de ani și sunt familiști cu copii.

[57] http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADDocumentePlanificare&eID=125

[58] http://ofertaipt.tvet.ro/ documente/PLAI/Regiunea%20Centru%20-%202013-2020/Brasov%20-%202013-2020/

[59]http://www.municipiulsacele.ro/documente/2014/02/Servicii/investii_proiecte_internationale/strategie_dezvoltare_2014_2020.pdf

[60] http://comunatarlungeni.ro/wp-content/uploads/2017/02/strategie_locala_tarlungeni_2014_2020.pdf